COMENTARIU ESEU , intitulat „O estetică a sensibilităţii şi imaginaţiei” ,
publicat cu ocazia lansarii volumului de versuri „ DEPĂŞIREA TRECERII” , scris de poetul GHEORGHE APETROAE, Sibiu.

Prezentarea de către scriitorul sibian Gheorghe Apetroae, în şirul de manifestări organizate în cadrul „ Zilele bibliotecii ASTRA „ , la Filiala Cibin, a eseului „ Universul geografic, economic şi cultural- spiritual al Mărginimii Sibiului” şi lansarea volumului său de versuri , „ Depăşirea trecerii „ a interesat un număr de personalităţi universitare de prim rang în studiul literaturii, prin onorarea invitaţiei şi prezentarea volumului, cât şi un public ales, din care nu a lipsit conducerea Asociaţiunii ASTRA, prezentă prin inginer Ştefan Munteanu, Prof. Mioara Tipuriţă,, prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa ş. a.---- Din intervenţia universitarului Matei Pamfil, decanul Facultăţii Sibiene de Litere şi Istorie, s-a reţinut că Gheorghe Apetroae, ca om de formaţie tehnică, graţie abordării facile a mai multor specii şi forme literare şi a calităţii scrisului, constituie o excepţie în creaţia literară contemporană. Abordând volumul de versuri „ Depăşirea trecerii”, domnia sa şi-a însuşit punctul de vedere al regretatului universitar Eugen Onu, cel care, prefaţând acest volum , a deconspirat originea moldavă a autorului şi structura lirică a creaţiei, prin înclinaţia spre „ reveriile molcome şi spre cultivarea patetismului discret, cu tonurile de un retorism reţinut, o versificaţie cu accente emoţional afective, uneori liberă”, într-o evidentă evoluţie a conştiinţei estetice, încărcată de sensibilitate şi de imaginaţie. Consideră că acelaşi Eugen Onu a conturat corect profilul complex al scriitorului care ştie să abordeze , în aceeaşi măsură, poezia, cronica, articolul polemic şi eseul literar metafizic, iar cele cinci cicluri de poeme , intitulate: „Destine”, „ Foamea de Unul”, „Porunca iubirii”, „ Căutând realul” şi „ Cântarea luminii”, în care este structurat volumul, exprimă, fiecare, prin stil şi încărcătură semantică, identifică o reală depăşire şi un destin al statorniciei, notabile în poemele „ Statornicie”, „ Ţară bolnavă”, „ Tratat despre fluturi” ş.a.. Reţine, totodată, reuşita profilelor psiho-morale ale unor personalităţi ale trecutului, cum ar fi : Avram Iancul, N. Iorga, V. Alecsandri şi încheie prezentarea prin redarea textuală din volum, în aplauzele sălii, a poemului „El, Eminescu”.---Intervenţia universitarului Ioan Mariş a devenit, la un moment dat confesivă. Domnia sa şi-a amintit de perioada anilor 1993- 1996, când autorul frecventa şedinţele cenaclului „ Euphorion” şi când puncta creaţia literară sibiană, prin intervenţii şi construcţii ideatice originale, mediatizând, în presă activitatea cenaclului din acea perioadă. Îl consideră pe autor în prima categorie a scriitorilor sibieni, remarcat prin discursul auctorial, cu o fineţe a stilului, prin care reuşeşte să transmită lectorului mesajul său şi să-l dirijeze spre o acceptare a ideaticii unei creaţii de maximă intensitate lirică şi semantică.----La rândul său, prof. univ. dr. –dr.h.c.- Victor Grecu, şeful catedrei de stilistică şi limbi romanice din cadrul Facultăţii Sibiene de Litere , a completat fericit intervenţiile docte ale antecesorilor, remarcând la Gheorghe Apetroae , prin reuşita unei abordări metafizice a operei lui Lucian Blaga, o vocaţie de eseist, de asemenea, abundenţa metaforei şi fineţea expresiilor precum şi numeroase elemente stilistice comune cu cele ale lui Nicolae Labiş, dar cu o notă specifică, de originalitate. Impresionând prin redarea liberă, aproape integrală , a mai multor poeme din volum, cum ar fi: „ Coeli manus”, „Floare de salcâm”, „ Dorul de Iancul „, „ Statornicie” ş.a., universitarul a identificat, pe text, seriile de elemente stilistice distinct metaforice şi frecvenţa epitetelor, care generează construcţii literare cu înalte valenţe lirice şi imagini capabile să provoace şi sentimente gnomice. --- Aprecierile unanime, venite, atât din partea prezentatorilor, cât şi din partea publicului, şi-au găsit , fiecare , un loc distinct în sufletul autorului, un imbold în a-şi aduna creaţiile în noi volume, referenţiale pentru o proiecţie a activităţii sale creatoare pe noi coordonate estetice.--- (S.I.A., coordonatorul Filialei „ Cibin” a bibliotecii ASTRA ). --- Cronică-eseu apărută în „ RONDUL de Sibiu” , joi, 7 decembrie, 2000, pagina 4.
COMENTARIU ESEU , intitulat „O estetică a sensibilităţii şi imaginaţiei” ,
publicat cu ocazia lansarii volumului de versuri „ DEPĂŞIREA TRECERII” , scris de poetul GHEORGHE APETROAE, Sibiu.

Prezentarea de către scriitorul sibian Gheorghe Apetroae, în şirul de manifestări organizate în cadrul „ Zilele bibliotecii ASTRA „ , la Filiala Cibin, a eseului „ Universul geografic, economic şi cultural- spiritual al Mărginimii Sibiului” şi lansarea volumului său de versuri , „ Depăşirea trecerii „ a interesat un număr de personalităţi universitare de prim rang în studiul literaturii, prin onorarea invitaţiei şi prezentarea volumului, cât şi un public ales, din care nu a lipsit conducerea Asociaţiunii ASTRA, prezentă prin inginer Ştefan Munteanu, Prof. Mioara Tipuriţă,, prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa ş. a.---- Din intervenţia universitarului Matei Pamfil, decanul Facultăţii Sibiene de Litere şi Istorie, s-a reţinut că Gheorghe Apetroae, ca om de formaţie tehnică, graţie abordării facile a mai multor specii şi forme literare şi a calităţii scrisului, constituie o excepţie în creaţia literară contemporană. Abordând volumul de versuri „ Depăşirea trecerii”, domnia sa şi-a însuşit punctul de vedere al regretatului universitar Eugen Onu, cel care, prefaţând acest volum , a deconspirat originea moldavă a autorului şi structura lirică a creaţiei, prin înclinaţia spre „ reveriile molcome şi spre cultivarea patetismului discret, cu tonurile de un retorism reţinut, o versificaţie cu accente emoţional afective, uneori liberă”, într-o evidentă evoluţie a conştiinţei estetice, încărcată de sensibilitate şi de imaginaţie. Consideră că acelaşi Eugen Onu a conturat corect profilul complex al scriitorului care ştie să abordeze , în aceeaşi măsură, poezia, cronica, articolul polemic şi eseul literar metafizic, iar cele cinci cicluri de poeme , intitulate: „Destine”, „ Foamea de Unul”, „Porunca iubirii”, „ Căutând realul” şi „ Cântarea luminii”, în care este structurat volumul, exprimă, fiecare, prin stil şi încărcătură semantică, identifică o reală depăşire şi un destin al statorniciei, notabile în poemele „ Statornicie”, „ Ţară bolnavă”, „ Tratat despre fluturi” ş.a.. Reţine, totodată, reuşita profilelor psiho-morale ale unor personalităţi ale trecutului, cum ar fi : Avram Iancul, N. Iorga, V. Alecsandri şi încheie prezentarea prin redarea textuală din volum, în aplauzele sălii, a poemului „El, Eminescu”.---Intervenţia universitarului Ioan Mariş a devenit, la un moment dat confesivă. Domnia sa şi-a amintit de perioada anilor 1993- 1996, când autorul frecventa şedinţele cenaclului „ Euphorion” şi când puncta creaţia literară sibiană, prin intervenţii şi construcţii ideatice originale, mediatizând, în presă activitatea cenaclului din acea perioadă. Îl consideră pe autor în prima categorie a scriitorilor sibieni, remarcat prin discursul auctorial, cu o fineţe a stilului, prin care reuşeşte să transmită lectorului mesajul său şi să-l dirijeze spre o acceptare a ideaticii unei creaţii de maximă intensitate lirică şi semantică.----La rândul său, prof. univ. dr. –dr.h.c.- Victor Grecu, şeful catedrei de stilistică şi limbi romanice din cadrul Facultăţii Sibiene de Litere , a completat fericit intervenţiile docte ale antecesorilor, remarcând la Gheorghe Apetroae , prin reuşita unei abordări metafizice a operei lui Lucian Blaga, o vocaţie de eseist, de asemenea, abundenţa metaforei şi fineţea expresiilor precum şi numeroase elemente stilistice comune cu cele ale lui Nicolae Labiş, dar cu o notă specifică, de originalitate. Impresionând prin redarea liberă, aproape integrală , a mai multor poeme din volum, cum ar fi: „ Coeli manus”, „Floare de salcâm”, „ Dorul de Iancul „, „ Statornicie” ş.a., universitarul a identificat, pe text, seriile de elemente stilistice distinct metaforice şi frecvenţa epitetelor, care generează construcţii literare cu înalte valenţe lirice şi imagini capabile să provoace şi sentimente gnomice. --- Aprecierile unanime, venite, atât din partea prezentatorilor, cât şi din partea publicului, şi-au găsit , fiecare , un loc distinct în sufletul autorului, un imbold în a-şi aduna creaţiile în noi volume, referenţiale pentru o proiecţie a activităţii sale creatoare pe noi coordonate estetice.--- (S.I.A., coordonatorul Filialei „ Cibin” a bibliotecii ASTRA ). --- Cronică-eseu apărută în „ RONDUL de Sibiu” , joi, 7 decembrie, 2000, pagina 4.