g.a.s.

Totalul afișărilor de pagină

joi, 28 ianuarie 2010

Judecata dreaptă, GHEORGHE APETROAE-SIBIU ,LITERATURA,SPIRALE ÎN IMAGINI

Gheorghe Apetroae -„ Spirale în imagini ”
_______________________________________






JUDECATA DREAPTA

Initial Translation: Dragusin Ioana
Final Translation: Drăguşin Ioana


Cei cunoscuţi, în dreptul
de laudă,
lăsaţi-vă prezentul
pentru început
şi luaţi de model neînceputul;
întoarcerea-i pedepsită pe rug…

Şi ca vulturii, zburând
după glorie
printre corbii atei, agramaţi,
zările în care înoată misterele,
tineţi-le, sunt ale voastre,
nu le-aruncaţi…

iar fluvii de umbre,
pe stele-n petreceri,
ce curg în albastre întinderi,
ca erele apuse,
cu iz de păcat,
treceţi-le în partea cea dreaptă!...

cu lumina voastră le înveşmântaţi!...















Gheorghe Apetroae -„ Spirally Curved Images ”
_______________________________________



THE FAIR JUDGEMENT



The known ones, to be praised
leave behind the present days
and follow the yet-to-be
returning is punished with fire…

As the eagles, flying into glory
amongst the faithless, illiterate ravens
the dawn that holds the mysteries
keep them, they’re yours,
don’t throw them…

And rivers of shadows,
upon celebrating stars
flowing along on the blue skies
as sinful declined ages
move them onto the right pages!...

with your guiding light embrace
them!...

miercuri, 27 ianuarie 2010

LITERATURĂ, Filosofia trecerii, poem din ciclul "CÂNTAREA LUMINII"

Gheorghe Apetroae, poem din ciclul „Cântarea luminii”


FILOZOFIA TRECERII

Cu zilele ce cresc în revederi
ai înţeles că ochii ei
aprinşi de omenesc
se potolesc
în valurile unei mari celeste
de adânci cuvinte ...
că e firesc
sub rodii; prin zăpezi de flori,
lumina ta s-o porţi
tăcerea să-i dezlegi
şi s-o îmbraci devreme,

apoi, să îi acoperi
tot ce are pur
cu cel mai lung veşmânt
din dimineaţa stelelor …
venust al primei voluptăţi,
corole să-i aduni
şi să i le aşterni
ninsori şi armonii
pe ţărmul cerului de treceri troienit;
smaralde de mister –
vii, zorile din ne-nceput …


Interferenţe, nr. 6, 1998

LITERATURĂ, Liviu Brezae, Cronică la volumul de versuri "Depăşirea trecerii", de Gheorghe Apetroae

TRIBUNA, apare la Sibiu, fondat în anul 1884, de Ioan Slavici--- Anul CXVI, serie nouă, nr.2835--- Luni , 26 iunie 2000, http:// www.tribuna.ro --- GHEORGHE APETROAE — DEPĂŞIREA TRECERII. Cronică , de redactor LIVIU BREZAE---
” Cei care îl cunosc de puţină vreme pe Gheorghe Apetroae au tendinţa să – l caracterizeze ca pe un poet din cap până în picioare.--- Nu doar pentru că inginerul scrie poezii de multă vreme, ci şi pentru că modul în care se exprimă, se poartă şi, uneori, acţionează, trădează poetul din el.-- se apleacă cu aceeaşi delicateţe şi dragoste de oameni, de lucruri, de natură, lăsând impresia că trăieşte într-o lume numai a lui : fără ură, fără durere şi fără necazuri…--- Cei care îl cunosc mai de mult şi care pătrund dincolo de aparenţe, îl caracterizează pe Gheorghe Apetroae ca pe un tenace perfecţionist.--- Pe multiple planuri.--- Dotat cu o răbdare de bijutier, cu o putere de muncă pe care nu o bănui, inginerul stânge titluri după titluri, devenind un specialist apreciat de forurile în drept în varii domenii şi, în timpul liber , îşi perfecţionează demersul liric.--- Când te aştepţi mai puţin de la un astfel de om - meditativ, îl găseşti pe baricadele luptei politice înfierând cu peniţa murdăriile şi impostura acestor vremi, propunând soluţii pe care vasta sa experienţă i le pune la îndemână.--- De aici şi concluzia: --- Gheorghe Apetroae este ca o apă adâncă, o bulboană rece pe al cărei ex-libris şi-ar găsi locul, deopotrivă, sabia şi pana.--- Ultima lui carte – DEPĂŞIREA TRECERII ( ce nimerit titlu) cuprinde creaţiile sale din ultimii ani, răspândite cu dărnicie pe la diferite edituri şi publicaţii, şi care dovedeşte tocmai această devenire a poetului în încercarea de a depăşi trecerea, marea trecere a barierelor economice, sociale, spirituale ale acestor vremi.---
--- Poetul Gheorghe Apetroae cuprinde în cartea sa atât poezia militantă „ Ţară bolnavă”-
Ţară bolnavă,
durerea şi răul îţi zac
ascunse cu cerul în noroi
şi pâslă de fum;
din zăpezile pe stânci
balauri cresc pe creste,
purtaţi de vântul toamnei,
peste stei,
nebuni…

Cascade peste tot,
îţi înzăporesc lumina
din izvoare,
bulboane înghiţând
îngheţul tău în râu;--
mai vin şi păsările-n crâng,
doar ca să-ţi cânte jalea,
când şobolani din zodii
îţi mişună urban sătui
destui….(….)

cât şi lucrări de mare fineţe, dovedindu-se un veritabil realizator de filigrane lirice:

---Te-am surprins în lupta
cu Totul/
sigur de victorie;/
cu timpul ce-ţi fură
câte puţin,
fără griji/
stropi de idei şi putere…./
Crist de raze, în cădere/
te frângi şi preschimbi
în plăcere;/
De imanenta revelare
nu-ţi faci probleme/
…………./
Cu mâinile cuantice desfaci,
câte una, ,corolele de stele/
şi deschizi libere, porţile
meta-galactice /…………./
( Abis dual ). ----
----De aceea , vă propunem nu o poezie, nu o carte de versuri, nu un poet, ci un tot liric în Depăşirea trecerii. --- LIVIU BREZAE

GHEORGHE APETROAE -ABIS DUAL

GHEORGHE APETROAE
din volumul “ Depăşirea trecerii”

ABIS DUAL

Te-am surprins în lupta
cu Totul,
sigur de victorie;
cu timpul ce-ţi fură,
câte puţin,
fără griji
stropi de idei şi putere …
Crist de raze, în cădere
te frângi şi preschimbi
în plăcere;
de imanenta revelare
nu-ţi faci probleme …

cu mâinile cuantice desfaci
tot câte una,
corolele de stele
şi deschizi libere,
porţile metagalactice …

Totul intră la tine …
îl priveşti şi-i zâmbeşti,
eşti pe placul lui;
îl iubeşti şi cuprinzi
în mâna
ce-a dezmierdat, tânără,
cosiţele fetelor …

într-o mână ţii Totul …
a doua, pentru cine-i ?
mâinile nu sunt date
fiecare,o eternitate ?
Da! Totul nu este numai
Unul
şi infinitul, în doi,
îl desfăşori:
tu, el: doi; polii: doi; ochii: doi;
toate se-ntâlnesc, unesc
şi despart ne-nţeles…

Alt necuprins din Tot s-a desprins,
aleargă spre tine …
vrea să-l primeşti în cuvânt
şi să crezi ce spune …
ca să-i fii pe plac, pentru el
pregăteşti cealaltă mână …
Tu, să arăţi cât de mult îl iubeşti,
îl dezmierzi şi cuprinzi
cu a doua mână …

mâinile îngemănate,
sub greutatea sferelor
fiecare, împreună
simt mişcarea posibilă …
In mâinile tale toate se-ntâlnesc
şi iubesccâte două, sferele
îşi fac de cap …
unele stele ascunse,
flămânde de limită,
sfărâmă şi înghit lanţul degetelor,
se conjugă-n secundă …

din impulsul unirii
fulgeră prin degete nemărginirile –
să prindă putere,
să piardă putere,
în mâinile tale înfloresc
sferele …

un univers, la braţul altui univers,
e în iubirea celuilalt,
fără somn …
în mâinile tale, alte lumi se nasc,
cresc, sufăr şi mor fără sens …
cu surâsul stelelor
îţi dezgheaţă genele… –
dar până când pierd
şi câştigă-n putere mâinile tale, sferele ? …


Poezii şi eseuri „Despre ne-nceput”, Editura Herman, 1992

Publicat de Gheorghe Apetroae la 20:36



0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire
Abonaţi-vă la: Postare comentarii (Atom) Persoane interesate

Arhiva -Blog- Archive
ianuarie (30)
decembrie (25)
septembrie (6)
iulie (1)
Despre mine / About me

Gheorghe Apetroae
Vizualizaţi profilul meu complet

marți, 26 ianuarie 2010

Literatura, Ecouri, Basara...GHEORGHE APETROAE-LITERATURĂ

GHEORGHE APETROAE- SIBIU
Din volumul “ DESPRE NEÎNCEPUT”



--- ECOURI ---


Basarabie, Bucovină, fiice latine,
vă ştiu lângă mine; mamă , vă cuvânt…
- Liber vă este drumul de sânge în lacrimi,
de sfântă Unire, ruga v-ascult!..

Pentru liniştea voastră codrii mi-au înverzit,
iar pe morminte am numai crini;
coroana lui Ştefan cu stele de flori şi cuvinte
o port de slavă, unui singur pământ!..

- Fiicele mele: tribune , auguste,
glorii latine, un rai românesc,
cu Soarele meu vă cunun pe-amândouă
mirese de grai şi de plai… vă iubesc !…

Cu glasul de cântec al unei singure inimi,
vă chem!..Vă aduc lângă mine în alaiul divin!..
- Basarabie, Bucovină, mama voastră-n putere,
Tricolorul vi-l poartă adevăr şi destin!…

Gheorghe Apetroae-literatura- COELI MANUS

GHEORGHE APETROAE, Sibiu, Ciclul de versuri “ PORUNCA IUBIRII” din volumul “ DEPĂŞIREA TRECERII”



Coeli manus


Perdelele de-opal când le feresc
oglinzii, în oglinda ta de graţii
mă uit şi iţi vorbesc prîn semne
de lumina şi azur;
Te-admir din clarul turnului
de-aici,pe tine, Coeli manus ...
Tăria flăcării pe care-o porţi
cu limpezimi de-abise
m-a născut cuprins al florilor
şi întregirii.
La fiecare pipăit al cărnii
ce-o desfaci, o raza sa te culc
în patul rece-al închinării,
stai duh cu-albastre torţe-n mâini
şi îmi asculţi dorinţa, numai,
de iubire;
Necredincios, vrăjit de forţa ta,
mă scol şi urmele-ti adulmec ...
a smirnă şi pământ miroşi,
porţi semnele măririi.
Să-mi concerte-n nopţile de amor
aceeaşi ruga crudă,
aduni soboarele de îngeri,
câte sunt în cer,
de îngeri sa mă-ndrăgostesc ...
Dar, iată că, în agonii, cuvântul
ţi-l rosteşti în alte limbi şi legi,
iar mugurii de caină, ce plesnesc
pe firave tulpini de oase,
tu ţi-i hrăneşti cu stârvul stelelor
de primăvară sfântă ...
Şi ştiu că tu plăceri mai mari decât
sa te sărut de sărbători,
nu spovedeşti ...
Cu braţele deschise spre adânc –
de mult un cerc de nemurire-mbrăţişezi -
Tu, turnul cel imens de logos şi triumf,
poţi să-nţelegi că între noi
e ultima-ntâlnire rece din altarul mut ...


Poezii şi eseuri „Despre neînceput”, Editura Herman, 1992

duminică, 24 ianuarie 2010

Literatura, Exegeză, Împreună,GHEORGHE APETROAE- LITERATURA - ESEU-DESPRE POEZIA ELENEI CHIRIAC

LITERATURĂ ESEISTICĂ --- GHEORGHE APETROAE - SIBIU.



„Tipologia energiilor culturale”, ---Exegeză la poemul ELENEI CHIRIAC, intitulat „ ÎMPREUNĂ „ din volumul „SIMŢURI”----
----Eticheta titlu de poem ”ÎMPREUNĂ” relevă , în peisajul parnasian, o întâlnire dorită între trunchiurile viguroase a doi copaci , parcă cuprinşi de simţirea şi neliniştea unei apropieri eterne şi de înflorirea lor narcisică, de o unificare astrală mereu aşteptată şi imposibilă. În acest cadru, poeta Elena Chiriac se constituie interfaţă existenţială şi îşi exprimă liric dorinţa depăşirii unei banale prezenţe antropice, de trecere permanentă din cotidianul existenţial solitar ingenuu în sistemul celest, cel al iubirilor cosmice împlinite...---Acestui sistem angelic, poeta, în exerciţiile creaţiei sale, îi încearcă mereu, şi sisific, construcţia, cu o metaforă de nesfârşită proprie lumină , dar binomul rămâne nerealizat, definind, astfel, tipul său de condiţie existenţială solitară , evidentă în registrul poetei- selenic ,orfic şi apolinic. . --- Se observă , în versul său, accentele auctoriale ale creaţiei, obţinute prin relevarea prezenţei comune şi permanente, dar antinomice, a abundenţei unei lumini glaciale-hibernale, în frecventele ninsori apolinice, de “fluturi de lumină” şi a teluricului-partener glacializat, şi aceasta încă din primul vers al poemului: “ ştii , cerul pământului meu şi umbra mea locuită”.--- Este acest principiu antinomic un arhetip ontologic, al temporalităţii pozitive, mereu spiritualizate, înspre depăşirea trecerii, la care se angajează poeta.. --- Se deduc din lirismul versului său, stările în devenire ale unei persoane determinate de o încadrare topologică aleatorie într-un sistem metafizic apolinic-teluric, raportarea sa la un referenţial material şi spiritual de la care culisează şi lucrează în permanenţa-I înalt- spirituală , cu reveniri la stări de angoasă ce pot fi cuantificate, de asemenea, dual şi determinate , în fond, de partenerul dorit implicat şi mereu glacial, neprezent.--- Solitudinea spiritual-angelică este bine-cuvântată de poetă în versuri de un lirism estetizat, precum: //“ se anunţă zăpezi fără margini şi vine o iarnă grăbită./mi-e frică, mi-e frig, mi-e totuna, mi-aşa cum mi-a fost mai demult…/, dar şi, fenomenologic,înlocuită printr-o posibila eluviere a teluricului într-un ontologic panteist - împreună, şi pe care încearcă să o confirme în versurile, precum : //” sunt vrerascuri s-aprindem o lume şi mai ales un trecut./ …:tu, cerul pământului meu “ .//--- Existenţa glacială, urmărită natural de apocaliptic , a unei ierni eterne, de care poeta se teme, o poate regresa, rupând glacialul monocord dar numai prin activarea sufletului celuilalt, chemându-şi partenerul ideal din glacialitatea sa în Totul şi în unicitatea Totului, la un act de erotism, de principiu spiritual. Acest act seducător, în creaţia sa lirică ingenuuă, Elena Chiriac ştie să-l pregătească cu mult farmec şi grijă, pentru reuşita unirii angelismului său apolinic cu seninătatea cosmică apofantică, presupusă uneori,a partenerului: ” adu-ţi fărâma de suflet ce-o ţii la păstrare de-un timp,/aduc eu o pătură nouă, primită pe-un înger la schimb./ şi nu uita , dintre toate, să vii cu o senină privire,/căpruie, albastră, verzuie şi iarna s-o scoatem din fire!/”---Acest act holistic , dorit şi mereu gândit de poetă, al unificării astrale şi desăvârşirii cosmice,în locul trăirilor reci , mereu pregătit a avea loc între cele două principii universale metafizice antinomice - de tipul material – nous reverberează, chiar şi imaginar, în existenţialul său. Ea ştie să îl versifice cu un plus de lirism şi tandreţe şi să-i confere o factură luciferică , încât îşi poate echilibra, astfel, balanţa existentului. Tot ea ştie să-şi învingă facil anxietatea, ieşind din claustrarea solitudinii prin proiectarea, cu lumina spaţiilor temporale, cea a stelelor ce înflăcărează reci abise şi limitează apropierea,din durere, din regretul iubirilor trecute şi din principiul finitudinii,din drama singurătăţii, unui sens existenţial ritmat orfic cu sonoritatea armonizată a propriilor cuvinte , semne şi sensuri cosmice,în locul platitudinii cotidiene, un traiect hiperbolic Din anabazicul acestui spaţiu intelectual , poeta ne va dezvălui metafizica sa, gândind în principii cosmice versificate, la împărtăşirea cu noi a creaţiei şi alterităţii, reuşind, astfel, ruperea indiferenţei telurice, cvaziprezente în cotidian, prin actul comunicării lirice cu universalitatea.. …http//gheorgheapetroae.blogspot.com- poezii şi eseuri.

marți, 19 ianuarie 2010

AI LOCUL ...PRETUTINDENI...

GHEORGHE APETROAE –SIBIU ---LITERATURĂ
Volumul “ DESPRE NEÎNCEPUT”
AI LOCUL …PRETUTINDENI…

Trecutul ţi-l cunosc:
E locul libertăţii
sub bolta
unei vechi grădini;
E Epicur, un arbore
crescut
din flăcări sacre
şi furtuni…

Poţi şi pleca…
Ce şes vei înflori?
… al libertăţii,
pretutindeni,
doar timpul,
cu mâinile tale
te mai poate opri…

Îţi fulgeră spre ne-nceput
ideile-nălţimii
de străbătut
prin luptă şi curaj;
Chiar dacă uneori
va trebui să cazi,
cărarea împlinirii
n-ai dreptul să o laşi…

Da! Locul tău
e-n libertate
pretutindeni,
dar numai cu răbdarea
poţi să-l cuprinzi…
Ajuns la porţile închise,
cu cheia faptelor,
pe toate le încearcă
şi poţi să le deschizi
în libertate
pentru orice vise…

FĂRĂ ÎNTOARCERE --- DESPRE NEÎNCEPUT

GHEORGHE APETROAE –SIBIU ---LITERATURĂ
Volumul “ DESPRE NEÎNCEPUT”
FĂRĂ ÎNTOARCERE

Veacurile hoinare
ies din clepsidră
şi dorm, fără griji,
în leagănul adânc
al umbrelor albe;
Se preschimbă în gând…
Eu, singur, trăiesc
netrăind
să alung întoarcerea…

În stăpânirile apuse
pătrund nepătrunsul
ştiut de clepsidră.
Am descoperit veşmântul
de rouă al flăcării
şi infinitul, în doi,
mult mai slab
decât imperiul celui
mai vârstnic atom…

Din clipa începerii,
inima haosului
e un arc, între bolţi,
slăbit de clepsidră…
Şi, încă tânără, de la El,
în fiorii iubirii,
cu spaimele fulgerelor,
învaţă tot întoarcerea…

De ce-n mormântul razei
se cântă neînceputul,
tot el va şti…
E sigură himera
de dimineaţă şi seară
dar niciodată de zi…

luni, 18 ianuarie 2010

Eseu- Prefaţă la volumul de poezii şi eseuri " DESPRE NEÎNCEPUT"

GHEORGHE APETROAE- SIBIU --- LITERATURA ESEISTICĂ

“ În loc de prefaţă” la volumul de poezii şi eseuri “ DESPRE NEÎNCEPUT” -
Ideea selectării şi înserării textelor în volum aparţine prietenilor şi celor care cunosc preocupările mele literar-filosofice şi care au avut plăcerea de a parcurge seriile de scrieri, manifestându-şi în final dorinţa de a le deţine sub formă de carte în biblioteca personală.---
Editarea volumului îmi oferă prilejul şi de a saluta unele personalităţi ale literaturii contemporane; în primul rând pe poeţii şi criticii: Gabriela Negreanu, Daniel Dumitriu, Laurenţiu Ulici, Augustin Botiş, Ana Blandiana, Ion Mărgineanu ş. a..--- Domniile lor au parcurs textele mele din corespondenţa cu unele reviste literare, printre care aş aminti : “Tribuna” , “ Luceafărul” , “ Convorbiri literare “, “Astra”, “ Familia”, emiţând opinii care mi-au influenţat stilul şi nivelul ideaţiei, receptarea motivaţiilor ipostazice şi diversităţii formelor de expresie, precum şi modul de expunere sistemică a stărilor duale din cotidianul evenimenţial, direct ori abisal cosmic.----
Cu riscul de a insista o dată în plus asupra datoriilor morale, nu voi renunţa la ocazia pe care mi-o oferă apariţia volumului pentru a prezenta omagii poetului Mircea Ivănescu, unei personalităţi literare de dimensiuni europene , şi de a remarca generozitatea acestuia de a lectura o bună parte din textele scrise în adolescenţă, precum şi din perioada de reluare a activităţii mele literare ( mă refer la anii 1959 – 1964 şi 1984 – 1985), faptul că scriitorul Mircea Ivănrscu mi-a sugerat principiile creaţiei postmoderniste, dându-mi posibilitatea de a repera coordonatele acestui ideal axiologic, atât în ceea ce priveşte structurile lirice, cât şi fondul lor ideatic, dimpreună cu relevanţa unor permanente interferenţe între antinomiile spaţiului şi cele ale temporalităţii metafizice, în infinitatea unor planuri existenţiale şi estetice.---
Pentru geneza unei ambianţe favorabile abordării analitice a problematicii stilistice , versificaţiei şi poeticii, cât şi pentru asigurarea spaţiului de debut în pagina literară din “ Tribuna Sibiului”, în anul 1989, voi saluta acţiunile generoase ale poetului Ion Mircea, redactorul şef al revistei literare “ Transilvania”, precum şi cele ale domnului Traian Suciu, redactor şef al ziarului “ 21 Radical”, acesta din urmă fiind şi cel care îmi prevăzuse ,cu mult timp în urmă, detaşarea de scrisul comun, saltul spre supremele valori axiologice ale ideaţiei dialectice şi celei metafizice.---
Şi dacă, în devenirea lor asimptotică, spaţial raţională, spiritele îşi caută necontenit autenticitatea în încercările infinite de a elimina necunoscutele ecuaţiilor din sistrmul genezei şi de a înlocui termenii seriilor de revelaţii posibile cu valorile ubicuului, atunci găsesc în poetul Iustin Panţa, secretarul general al revistei “ Euphorion”, un partener la deschiderea criptelor literar – filosofice şi la accesul spre compartimentele postmoderniste ale disonanţei şi deconcertării lirice, precum şi o speranţă că ermetismul dovedit de aşa - zisa mişcare elitistă se va disipa, fără echivoc, în rigoarea unei literaturi şi filosofii autentice, sistemice.---
Iar dacă ar fi să încep cu sfârşitul, ei bine, trebuie să remarc, nu în ultimul rând , interesul pentru întreaga mea activitate literară manifestat de către foştii mei colegi de cenaclu , poeţii: Artemiza Botnar, Gabriela Stuparu, Dan I. Bogdan, Eugen Jitariuc , Florin Oancea, Vasile Munteanu, Ilie Sarafie ş. a., şi să le admir talentul cât şi crearea unor momente de fervoare spirituală în cadrul unor şedinţe de cea mai înaltă ţinută intelectuală.---
Nu pot lăsa să treacă această prefaţare fără a mulţumi tuturor celor care au apreciat, poate, mai mult decât mă aşteptam, scrierile mele şi care au constituit, astfel, un puternic imbold spre poesis.--- Mă gândesc, cu veneraţia cuvenită, la doamna Olga Ilişescu, profesoara mea de literatura română de la Liceul “Nicu Gane” din Fălticeni, care a stăruit să mă consacru filosofiei şi literaturii, domenii dragi, pe care m-am hotărât să le adâncesc, dar numai după ce am consumat o parte însemnată a vieţii mele pe alte tărâmuri profesionale.---
Gratitudine, recunoştinţă mereu vie port, nu în ultimul rând, soţiei mele , Ana, care, cu toate problemele unei familii numeroase, manifestă înţelegere pentru bugetul însemnat de timp pe care îl reclamă desfăşurarea activităţii mele literare. ---
Să nădăjduiesc în întâlnirea eternă cu sensibilitatea şi cu intuiţia celor mai nobile spirite la izvoarele cristaline ale adevărului atemporal şi nemetafizic, real şi dual. Tăriile lor sacre să le sorbim împreună pentru a recăpăta ritmuri cosmice şi puterea de depăşire a limitelor iraţionale ale revelatului, spre o logică a cerului.---Numai atunci vom reuşi să trecem , cei sosiţi la cetăţile spiritului din ţinuturile cosmice ale aprioricului prin arcul de triumf al tot neînceputului ontologic…----
Pentru atenţia acordată de către cititori acestui volum, nu-mi rămâne decât să le ofer, din locurile de taină ale nousului meu, căldura unor sentimente de afect şi de zbor în frenezia culorilor vieţii lor, pe muzica unui cer cuprins în aura razelor sincere de graţii…----
Doresc să mulţumesc cititorilor mei, pentru atenţia pe care o acordă acestui volum. Gheorghe Apetroae- Sibiu

vineri, 15 ianuarie 2010

Literatura, Reverberaţii,Gheorghe Apetrioae Sibiu

GHEORGHE APETROAE- SIBIU, LITERATURĂ
Poemul “REVERBERAŢII” a fost relevat
de organizatori, în cadrul simpozionului
“ ANIVERSAR - 100 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA
BIBLIOTECII DIN COMUNA BOROAIA – SUCEAVA ”,
mai,2009.Desfăşurarea evenimentului
cultural a fost prezentată de publicaţia
“CRAI NOU “din Suceava…
Din volumul de poezii şi eseuri
” Despre ne-început ”,
Editura HERMANN, 1992



REVERBERAŢII



¤ Privelişti,
de braţele zorilor
prinse,
farmec copilăriei,
izvoare de vise,
prin floarea fiinţei
curg primenite
şi le ascult:
- M-aleargă, gătite:
Stânişoara în soare,
la vârfuri pleşuve,
stropite pe zare,
Moişa şi Suha,
răsfrânte la poale,
prin hora lor să trec,
copil la Slătioare…

¤ Mă strigă în susur
pârâul de munte,
de maluri prăbuşit
în recele cristal,
la meandre adânci
umbrite de sălcii
cu pletele despletite
de undele repezi;
în freamăt arinii,
cireşii şi mâlinii,
pe coasta înverzită
şi lunca de flori,
la primăveri de soare
mă cheamă înapoi…

¤ Pe drumul lung
al lumii fiinţei mele
mă caută: casa
şi livezile de rai
ce-I râd în povară;
izvorul rece din deal,
grăbind pe uluce
la florile mamei
setoase , să piară…
şi plopii,
brâu la izvor,
piramidali, paterni,
şi brazii prinşi de cer
de strajă pe alei,
părinţii mei ,
în rătăciri de lut,
îndrăgostiţi de zări…

* Pe lira soarelui
cântă în mine
colorate, senine,
păsări, primăveri,
inefabile lumi
de fragede vremi,
când păstoream copil
florile de crin
şi salutam la vad
pădurile de brad,
iar pe poteci adânci,
repezite de stânci
spre însorite poieni
mă strecuram zburdalnic
prin pasul de joc
al fraţilor mei…

¤ De Stânişoara
şi cerul Bucovinei
port sufletul,
fiorul…
BOROAIA – MATERNĂ ,
vis fericit
şi împlinit pe zare,
cea mai iubită floare,
îmi înţelege dorul…
Să o revăd senin,
azurul să i-l cânt
şi s-o admir,
mireasa noilor culori
îmi râde de copil…
…………………….
¤ La voi, rai vieţii mele,
oricând voi reveni:
să rup plaiul de cer
şi să-mi ascult izvorul….

miercuri, 13 ianuarie 2010

Literatura, Exegeză L.Blaga ,Conceoptul..GHEORGHE APETROAE, SIBIU - EXEGEZĂ FILOSOFICĂ :CONCEPTUL CATEGORIAL AL CUNOAŞTERII ÎN OPERA LUI LUCIAN BLAGA

GHEORGHE APETROAE, SIBIU, LITERATURĂ, EXEGEZE ---
Eseu de Gheorghe Apetroae , din volumul de poezii şi eseuri “ DESPRE NEÎNCEPUT”, editura Hermann, 1992 ---



“CONCEPTUL CATEGORIAL AL CUNOAŞTERII ÎN OPERA LUI LUCIAN BLAGA” ---


Dacă în “ Hronicul şi cântecul vârstelor” se poate recepta la Lucian Blaga satisfacţia peremptorie pentru investigarea şi identificarea temporalităţii în destin, graţie trecerii sale prin “ locuri de mister “ şi unei polarităţi energetice şi spirituale , specifice determinantelor structural dimensionale fenomenologice, evidente în fragmentele de text, precum ”(…)răzbăteam uneori în livezi cu linişti ce n-au fost parcă niciodată sparte de cineva “ sau” (… ) trezeau în mine o luciditate nouă faţă de care fantasmele terifiante se prăvăleau sub plugul conştiinţei”, în spiritul nou, al determinismului noetico-epistemologic, amplu implicat, filosoful va reuşi să depăşească acele simple relaţionări, exprimate până atunci fără prea multă exuberanţă şi cromatică filosofică, simple bucurii ale primului venit şi o anumită ataraxie, evident iraţională. Ori, prin construirea unui sistem filosofic autentic cu baza în studiile laborioase, speculative, Lucian Blaga reuşeşte un concept ontologic funcţional, de referinţă sensibilă şi raţională.---Reformulând obiectivele gândirii blagiene, conceptele categoriale ale cunoaşterii- atât axiologice,diferenţial pozitive cât şi existenţiale, sunt larg şi adânc abordate de filosof, elaborate şi grupate în cele două volume de valoarea cel puţin a operei Kantiene, intitulate “Trilogia valorilor “ şi “ Trilogia culturii”, şi care constituie un laitmotiv conceptual al operei ce-l remarcă şi-l individualizează în spiritualitatea europeană, conferindu-i lui Lucian Blaga un loc binemeritat pe podiumul filosofiei româneşti şi universale.---Pornind , în principal , de la formulele fizicii şi metafizicii aristoteliene, precum şi de la dezvoltările neoraţionalismului kantian, Lucian Blaga realizează serii de speculaţii creatoare şi reuşeşte să definească substanţa existenţialului sensibil şi spiritual - raţional, ca o entelechie a formelor materiei, rezultat al diferenţialelor divine spirituale cvadridimensionale,motiv al fiinţelor superioare în raportul formal între esenţa materiei şi formele materiei superior organizate, într-un context de determinism cazuistic relativ al spiritului de material şi să declanşeze funcţionalităţi raţionale care să conducă la revelaţii şi la stingerea inefabilului în relaţia cu universalul.---
Prin receptarea analitică, gradientică a sensibilului şi interioarelor formelor, propriul lor câmp spiritual, Lucian Blaga a reuşit fluxul dinamizării în eternitatea universalului, magnetismului individual şi să determine întreg spectrul categorial existenţial,antinomic, misterul în sensibilul catabazic şi abisalul în anabazic, iar raţionalul să-l identifice ca un dat, ca un principiu ontologic holistic, al întregului metafizic.---
Opera blagiană, infuzată cu stoicism de ideea determinismului biologic şi mecanicist-matematic a penetrat sistemic conceptele clasicismului filosofic, graţie propagării valenţelor categoriale în sinteze de concept- de epistemologie a cosmicului diacronic şi sincronic în complexul de relaţii şi de reflexii asupra activităţilor şi condiţiilor umane.---
Grupuri tot mai largi de admiratori ai operei blagiene încearcă să recepteze şi să asimileze la filosof o fenomenologie promisteră la cotele sale autentice, majore, având ca bază şi releveu speculaţiile şi experienţa filosofilor clasici antropologi şi existenţialişti şi a fizicaliştilor neopozitivişti-scientişti, începând cu Aristotel, continuând cu Leonardo Davinci, Galilei, Descartes, Spinoza, apoi cu David Hume, Malbranche, Locke, Kant, Hegel, Spengler, cu fenomenaliştii husserlieni de formaţie pozitivă şi fizicaliştii metateoreticieni ai şcolilor scientismului modern propagat de Cercul de la Viena, conceptele acestor gânditori fiind amplu analizate şi, mai mult sau mai puţin acceptate ori criticate de Lucian Blaga în studiile elaborate pentru construcţia noului său sistem.---
Meritul incontestabil al filosofului român este acela de a fi reuşit să delimiteze în Kant originea scientismului, iar pe baza dezvoltărilor teoretice şi a experienţelor creatoare postkantiene, să participe cu unele teorii şi concepte ontologico-epistemologice la construcţia unei cosmologii fizicale, într-un spirit nou, postnewtonian, pe structura sistemului logico-matriceal wolfian, introvers, să realizeze prima critică la “ Critica raţiunii pure “ ,o critică logico-formală a subiacenţelor juxtapuse sau discontinui, diferenţiale în spaţialul material-spiritual,abordat cu succes şi de Anton Dumitriu, precum şi să pună bazele primei epistemologii a metafizicii.---
În grupajul de studii filosofice intitulat generic “ Trilogia valorilor” se identifică construcţia celui mai calificat răspuns la esotericul de cauzalitate iniţiatică, aristotelian “ cum e posibilă ştiinţa exactă”, întrebare pusă de Kant şi care avea rolul de a premerge seriile de teorii din diversele ştiinţe, cum ar fi: teoria geometriilor neeuclidiene, spaţiilor curbate, teoria cuantelor şi câmpurilor magnetice extraparticulare, teoria relativităţii şi mişcării ondulatorii, etc…---
Tot Lucian Blaga a reuşit să pună în evidenţă la Kant conceptele şi metodele de descoperire a izvoarelor fundamentale ale cunoaşterii: intuiţia spengleriană cu formele ei conştiente, anticipate, raţionale şi aportul reflectării sensibilului în senzaţii, percepţia limitată a concretului, repere pe baza cărora a construit tipul de cunoaştere paradisiacă, o perspectivă a lumii sensibilului şi senzualului, iar pe de altă parte , gândirea inteligentă, humeiană şi conceptele sale kantiene, expresii ale entelehiei formelor pure, pe baza cărora şi-a construit filosoful tipul de cunoaştere raţională, luciferică.---
Pentru tipul de cunoaştere luciferică, Lucian Blaga a folosit ca elemente de ansamblare sistemică: spiritul , conştiinţa şi inconştientul, toate abordate ca diferenţiale existenţiale cvadridimensionale, uzând în primul rând de categoriile cunoaşterii abisale prin abordarea lor anabazică, preluate în mare parte de la Hegel,ca şi corespondente a evoluţiei pozitive a existenţialului material, categorii identificate în extinderile paradisiace- narcisice şi parnasiene – orfice, abordate filosofic pentru prima dată de Aristotel.---
Prin descoperirea sau, mai bine spus, delimitarea spaţial-temporală a celor două izvoare ale cunoaşterii: paradisiac-sensibil şi luciferic- raţional şi încadrarea categorială a acestora în sistemul său cu specificitate funcţional- matriceală şi o configuraţie arhitectonic – raţională, a fost disipată pentru totdeauna starea de conflict din punct de vedere epistemologic -metafizic între senzualişti (paradisiaci) şi raţionalişti (luciferici).Aceste două concepte ale cunoaşterii diferenţiale, eterogene prin natura lor, nu au fost reductibile în sistem unul la celălalt, dar, prin studiile întreprinse, în special în domeniul categoriilor abisale şi misterului,antinomice, s-a concluzionat o egala însemnătate a celor două tipologii ca realităţi şi abordare fenomenologică, categorială, ca problematici ale ontologiei universalului. ---În contextul delimitării şi înserării funcţiilor categoriale , sensibile şi abisale, şi al determinării coordonatelor spaţial- temporale ale universalului, Lucian Blaga a definit cunoaşterea în ansamblul structurilor sale pe intervalele cosmice populate de nonfiinţa şi fiinţa concretă constelară în starea de plasmă eterogenă, neuniform distribuită spaţial şi temporal, discontinuă, promovând ideea de realitate pe domeniul unor cardinali care include lumea lucrurilor concrete dar discontinui ce nonfiinţează în devenire.--- Rezultatele acestor asocieri sunt complexiuni ale intuiţiei senzitive şi gândirii conceptuale, concluzii la care ajunge prin analiza atentă a teoriei kantiene cu privire la rolul ştiinţelor exacte în cunoaşterea senzitiv- raţională şi prin deducerea din aceasta a faptului că natura s-ar orienta după legile pe care spiritul uman şi le-ar impune ca judecăţi “ necesare şi general valabile, ştiinţelor exacte “ , rezultate din aplicarea unor intuiţii şi unor concepte categoriale verificate ontologic.---
De fapt , obiectivul acestui studiu ţine de structura generală a spiritului uman şi a găsit la Blaga terenul epistemologic al unor metateorii. În sprijinul studiilor sale speculative, Blaga aduce în prim plan senzualismul englez, analizele neopozitiviste întreprinse de David Hume, în legătură cu conceptele fundamentale ale “ substanţei” şi ale “ cauzalităţii”, spontane şi instituite,acele concepte care au influenţat creator şi gândirea kantiană, pe care gânditorul român le-a expus examinării atente, profunde şi le-a individualizat în seria conceptelor categoriale fundamentale. Abordarea existenţialului din punct de vedere categorial, i-a facilitat descoperirea unor structuri şi un conţinut diferenţial care depăşeşte datele simţurilor, potenţialul de receptare chiar şi raţională a sensibilului limitat de structura materiei receptoare a fiinţei umane. Toate acestea, pentru a identifica în cadrul existenţial al misterului proprietăţile esenţiale şi legăturile cele mai generale ale obiectelor şi proceselor realităţii obiective în devenirea spaţial-temporală, într-un paralelism sau interferenţă materială cu spiritul în forme pure sau în ipostazele respingerii duale şi triale, pe intervalul de la misterul abisal universal, la totul posibil.---
În cognoscibilul categorial trebuie reţinut , din conceptul blagian , faptul că toate categoriile naturii sensibile ori abisale sunt operante asupra simţurilor şi îşi au geneza într-o inteligenţă individuală, dar nu sunt acoperite în totalitate de potenţialul de receptare a simţurilor individuale, fiind deci subiective.--- Interpretându-l pe Kant, Lucian Blaga susţine că obiectivitatea categoriilor abisale s-ar putea evidenţia doar printr-un miracol, sau ca produse pure ale divinităţii, zămislite şi semănate direct în spiritul uman. Dar Kant consideră conceptele categoriale ca fiind “apriori” şi funcţii inerente ale intelegenţei umane, le distribuie “subiectivitate” şi, apoi, “ necesitate” şi “ generalitate”, pe când la Lucian Blaga imperiul ontologicului , al existenţialului universal, microcosmosului, rămân în continuare ca neinvestigate, puterea de receptare a concretului prin sensibil fiind limitată. De aceea , determinarea unor noi principii şi elemente de geneză rămâne doar o ipoteză ce nu poate fi încă demonstrată, decât intuită.---
Intuiţiile realizate, astfel, poartă amprenta aleatoriului, rezultat al unor raţionamente silogistice prin completarea de valenţe libere în structurile neuronale umane şi realizarea unor selecţii de inducţie şi de extrapolare cosmică a unor termeni în ecuaţia universalului, deducerea prin relaţionare a adevărului genezei universale din necunoscutele apriori ale limbajelor metafizice abisale.---
Dar conceptele categoriale pentru Blaga sunt şi expresii ale apercepţiei transcendentale , forme organizate ale eului gânditor, ale unor conştiinţe în devenire, cu tendinţa de depăşire a limitelor cunoaşterii. De la acest nivel de investigare, în fond kantian , pornea şi Hegel în elaborarea idealismului obiectiv, a dialecticii categoriale, pentru care nu s-a ferit să uzeze de reacţiile antinomiilor existenţiale , de combustiile entropice ale unor categorii de genul: substanţă, câmp bioelectric, magnetic şi spiritual, energie, precum şi de surprinderea acestora în rivalitate cosmică duală, antinomică, ori în formele lor de coabitare şi de susţinere în mişcarea relativă a spiritului generalizat în materie, făcând astfel înţeleasă funcţia, auzit şi urmărit îndeaproape motorul mişcării diacronice şi sincronice a universalului.---
În studiile întreprinse asupra celor două tipuri de cunoaştere, filosoful accentuează propensiv discontinuitatea cunoaşterii în orizontul lumii sensibile pentru deschiderea obiectuală a orizontului misterului, în vederea revelării acestuia în spaţialitatea gradientică şi ondulatorie. ---Se realizează hiatusuri în discontinuul autoconservării, ca urmare a abordării directe a lumii sensibile şi a relevării ei prin seria de plăsmuiri teoretice, rol al scientismului neopozitivist promovat de B. Russel, L. Wittgenstein, R. Carnap, H. Reichenbach, A. Ayer şi funcţionaliştii fenomenologi contemporani în actul cunoaşterii.---
Lucian Blaga sesizează sensibilul ca fiind pentru ştiinţă ”numai un prag de pe care se încearcă salturi în mister şi nu singura realitate”, aşa cum sunt prezentate obiectele cunoaşterii de pozitivismul pur al lui Mach, ori de neopozitivismul şi ficţionismul lui Waihinger.--- Ştiinţa este, după filosof, rezultatul unui “ proces infinit al gândirii “posteriori” care, prin etape gnozice categoriale,procedează(…) spre constituirea unui dat problematic”.---
Acesta este şi conceptul şcolii lui Heinrich Rikert, de la Baden şi Scoala lui H. Cohen , de orientare logico-formală ,de la Marburg în teoria cunoaşterii istorice, concept de care uzează filosoful român atunci când abordează analitic cel de-al doilea tip de cunoaştere, abisal-luciferic, reuşind să separe cele două orizonturi ale cunoaşterii şi să disocieze astfel sincretismul ,relativ pronunţat, al cunoaşterii categoriale de tip kantian.--- Acel “ dat problematic” este “ indeterminatul” infinit depărtat sau infinit depărtat, a cărui determinare este tocmai ţinta infinită a procesului de gândire conceptuală şi, în acest proces, categoriile abisale inconştiente apar ca necesitate dialectică,istorică, modelează plăsmuirile ştiinţifice, problematicul cunoaşterii adevărului, prin ele , încercându-se nu mai puţin şi disocierea obiectelor, ajungerea evolutivă la părţile ascunse ale acestora şi la revelarea misterelor, la determinarea indeterminatului. Ori, pentru fundamentarea categorială a acestui tip de cunoaştere şi pentru determinarea coordonatelor părţilor ascunse ale obiectelor se acţionează asupra câmpului de forţă al misteruluiui.---Lucian Blaga a proiectat şi construit, astfel, pe baza studiilor categoriale întreprinse de Kant, a idealismului hegelian revolut-dialectic şi a studiilor categoriale de concept elaborate de Ernst Mach şi de Friedrich Nietzsche, precum si pe baza atomismului logic husserlian, un sistem de cunoaştere la referinţa sensibilului şi la referinţa abisalului -stilistic, singular ori interferat, cu totul original.---
În fundamentarea acestui sistem , Lucian Blaga ţine să precizeze în nenumărate rânduri că ştiinţa cunoaşterii determină liniile de forţă ale câmpului stilistic prin coordonate categoriale sensibile şi abisale , o interpretare în plan metafizic care depăşeşte simpla analiză logică - metodologică şi epistemologică a conceptelor categoriale clasice.---
Aici se va referi , în principal, la categoriile ontice de unicitate, multiplicitate, substanţă, cauzalitate spontană şi instituită, discontinuu, diferenţial, apoi la spaţiu şi timp, gravitaţie şi mişcare, în formele lor unice- holistice, duale-dialectice şi triale-trinitare , forme care crează posibilitatea de obiectualizare şi depăşire a câmpului categorial sensibil, pentru a conduce la orizontul spiritual psihologic evolutiv al misterelor, construit pe coordonate abisale, la dimensiuni transcendente axiologic- divine, cu disponibilităţi umane ascendente în planul stilistic-abisal.---
De asemenea, pentru stabilirea tipurilor de cunoaştere ,Lucian Blaga s-a folosit şi de observaţiile lui Haeckel privind cunoaşterea relativă a concretului material şi spiritual, de cazuistica fenomenologică, de studiile teleologice pragmatice lamarkiene şi evoluţionismul darwinian, teorii pe baza cărora s-a elaborat legea fundamentală a biogeneticii formulată de Haeckel , conform căreia “ ontogeneza este scurta recapitulare filogenezei “. Astfel, folosindu-se de osatura coordonatelor geologice , paleontologice, fenomenologice şi biologic- pragmatice, marele gânditor român a realizat serii de raporturi categoriale şi a determinat stilistic reperele marilor sale construcţii ontologice în matricea stilistică, variabilă a misterelor.— --
Prin această teorie , superioară teoriei cunoaşterii kantiene , uzând de procedeele de deducţie, inducţie şi intuiţie, promovate de neopozitiviştii neokantieni scientişti, Lucian Blaga, fiind exponenţial, cu siguanţă,al acestora, se rup liniile de forţă principale ale câmpului stilistic şi se deschid hiatusuri în cripticul abisal-aparent.--- Plăsmuirile teoretice ale filosofului au reuşit să penetreze adânc problematica cunoaşterii în spaţii cu perspectiva revelaţiei, mult înafara lumii sensibile, spre entelechia formelor şi infailibilului raţional divin.---

Receptarea eclatantă a modurilor existenţiale şi a structurilor categoriale ale celor două tipuri de cunoaştere,sub imperiul magiei stilistice, studiile sale logico-analitice elaborate, superioare altor epistemologii ontologice şi utilizarea categoriilor stilistice pentru modelarea , direcţionarea şi amplificarea angajării spiritului uman în revelarea misterelor, conferă lui Lucian Blaga dreptul de originalitate a sistemului .

luni, 11 ianuarie 2010

Să-mi deseneze pe geam

Gheorghe Apetroae, Sibiu , Literatură----


SA-MI DESENEZE PE GEAM

Din sămânţa de lut
din căuşul olarului,
ziditorul de demult,
am născut
fiinţa singură, în fire,
razele de lună
sa-mi deseneze pe geam
de doua ori Logosul
şi clipa arborelui;
să-mi conjuge întoarcerea
cu nemărginirea
celui mai scurt cuvânt,
ca şi când
naşterea ar fi
o întâlnire absentă
intre El şi al lui binecuvântat;
razele de lună
să-mi deseneze pe geam
prima sămânţa a cerului
din lutul marelui crin:
sărutul pământului
din căuşul olarului.


Revista „Interferenţe”, nr. 6, septembrie, 1998

Literatura,DREPTUL LA ÎMPĂCARE

GHEORGHE APETROAE, SIBIU - ESEU ---
DREPTUL LA ÎMPĂCARE

Îi sunt necesare liniştii sociale, dualităţile comportamentale, contrastele existenţiale, maleficul perpetuu al unor ideologii retrograde, care să angajeze naţiunea în circumspecţii şi căderi material-spirituale, sau ordinea deliberată, împăcarea socială prin înţelegere şi acceptare? ---- Da! Este necesară acea armonie, cum a sferelor, care să realizeze conştientizarea şi consensul destinelor. Cum? Ei bine! Chiar şi prin a ne accepta monştrii, oricare ar fi ei, dar îmblânzindu-le mereu demonii !…Cu ce? Cu exemplul unei moralităţi suverane şi modele de raţionament cultural-pacifist, cu o voliţie angajantă, lucrativă, care să reverbereze în cinismul şi egoismul lor pseudointelectual, conştiinţa unor minime datorii sociale …
Se impune deci, limbajul modelelor morale pe ghidaje capabile a culisa în toate structurile sociale, care să depăşească barierele etnice, politice, profesionale, etc … numai prin forţa nobilă a exemplelor!... O raportare a reacţiei retive a unei părţi din trupul social la vigoarea entităţilor de mare întindere morală şi culturală, stăpânite de dorinţa unei înalte civilizaţii, a recunoaşterii frumuseţii vieţii personale in libertate existenţială, nu poate justifica nici-o jertfă fizică şi spirituală, nici-o valoare autentică fulminantă de dramatice scenarii restauratorii….
În liniştea de după furtună, în imperiul conştiinţelor, nimeni nu mai poate renunţa la o existenţă în frumuseţea libertăţii. Care dintre conştiinţele revolute poate abandona uşor calea câştigată spre largurile adânci ale democraţiei şi desăvârşirii sociale, până la templul iubirii dinastice?--- Acolo, pentru a mai cultiva urgia, foamea pasională, imoralitatea, în afară de cei demni, nu va îndrăzni nimeni să intre !… Vor urma, desigur, orbecăind prin reflexiile incertitudinii, paşii celor care , în hlamida pudorii, sporesc timpul căutărilor somnabule spre acolo de unde ajunşi vor trezi pe toţi cei căzuţi în necuviinţa unui infern al cinismului şi ignoranţei, pentru a-şi cere dreptul la lumină, în schimbul unei angajări raţionale la permanenţa ordinii şi civilizaţiei. În fond, extrapolând acest principiu la sfera naţiunii, numai puterea ei în unitate îi poate determina curtoazia şi considerarea. Să credem, aşadar, că fiecare avizat va conştientiza excesele sale de egocentrism şi aleatorism temperamental în favoarea prestigiului naţional, prin a le disipa în Nirvana, ale cărei energii moral creatoare însumează numai valorile !….

„RADICAL”, Sibiu, nr. 1049, 29 ianuarie 1994

duminică, 10 ianuarie 2010

LIteratura,Trezeşte-te în mine, GHEORGHE APETROAE, SIBIU - LITERATURĂ

TREZEŞTE-TE ÎN MINE



Prima raza sinceră, prinsă în cer desprinsă
izvor de licori şi de arşiţă, trezeşte-te în mine!
Trezeşte-te în mine, din braţele primei clipe -
primul gând ...
... ecouri de valuri ...
La prânzul primelor stele, azurul îşi leagănă
în al tău vânt nestatornicia ...
Pentru noi încă o rază s-a născut din tine încă o clipă,
o alta sămânţă, o alta speranţă
şi nu mă supăra că mijlocul primei zile
numai de tine este cuprins ...
Dar, trezeşte-te în mine, univers de lumină,
sămânţa albastră legănată de timp ...
Scutură-te-n zodii, ninsori de lacrimi în vară:
aştrii cei de seară şi zi de peste început ...
Trezeşte-te în mine,
să-mi povesteşti despre prima dragoste cu azurul …


Revista „Interferenţe”, nr. 6, decembrie 1998

Literatura,GHEORGHE APETROAE, DUPĂ EI..

DUPĂ EI



Prin locuri safire, înflorite,
fală a bolţii
de ea hăruite,
neobosit,
în priponul galactic,
căluţul stelelor
apără de umbră
crinii şi trandafirii
cu coada cometelor …

Din glia sidefie
a frumoaselor selene,
mistreţul norilor slobozi
sfâşie nemărginirea
în brazde himerice, albe;
căluţul aruncă
copitele grele de raze
în cuţitul plugului de-argint;
mistreţul îi rupe pulpa tăcerii …

Eu, după ei, scutur stelele
trandafirului albastru;
le culeg şi le semăn curate
printre crini …
cu fiecare brazdă albă
bucur primăvara …
În celeste iubiri,
seminţele vor încolţi,
să crească noi stele
cu seva viselor mele …


Gura Râului – Sibiu, 1999

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

GHEORGHE APETROAE, SIBIU - INGERII PĂMÂNTULUI

GHEORGHE APETROAE ,SIBIU - LITERATURĂ ESEISTICĂ - "ÎNGERII PĂMÂNTULUI "

Pe când Venera îşi admiră pe trupul de grâu borangicul, orbii pământului, în întunericul pârloagei de modă veche, sughiţă de noua lege cu lacrimi de uitare. Glia cea veche, bolnavă de nelucrare şi îndurerată de nepăsare, îşi cheamă, prin îngerii ei, străbunii semănători – din sfintele morminte – pentru a-şi plânge, numai lor, singurătatea şi sărăcia. Îngerii, în preajmă-i, să-i asculte neliniştea, plutesc în paternitatea zăpezilor, acum viscolite şi o îndeamnă să aştepte, încă, sărutările de iubire ale ţăranului, plugul inimii în zorii lanurilor …
Şi, în zborul lor rostit, se întreabă îngerii luminii pământului: - De ce prin poarta umilinţei încă mai curg izvoarele de lacrimi ale gliei nehrăniţilor? …
Izvorând din îngeri, pământul acesta până se întoarce în sacrul florilor de lumină, precum cel al livezilor celeste, îl trecem rod al jertfei, ca o ofrandă ultimă adusă flăcării vii a rugului nesfârşit, aprins în altarul lui Hades.--- Da! Iubirea pământului săgeată jalnic dorinţele celor apuşi la curţile dorului. --- Şi se pierd în azi îngerii apolinici ai luminii de fiinţare ancestrală umană, împreună cu trecutul milenar în flăcări noi de stea … Până când nu dorim să cunoaştem îngerii pământului, îngerii luminii de lacrimi, cei care inundă cerul lutului nostru şi coboară în rugă, în cântări de imnuri antropice, sacrificiale ?…Şi încă ne mai întrebăm: De ce lutul cel atât de mult plămădit, stropit cu lacrimile de vlagă ale primilor semănători, este acum profanat şi destinat uitării ?.--- De ce este lăsat pentru a se frământa în neformele zilei, în bilanţul de cântec al plugului străbunilor, lângă truda de milenii a ţăranului ?...---
Pe când aceeaşi glie sacră, care pustiită acum mai mult de vântul aprig al legii, spre neapropiere şi nelucrare şi ferită de dezmierdarea caldă a ţăranului, de cântecul vioi al ciocârliei ridicată din lumina de primăvară a lanului, intr-o îmbătare de aromele verii, va cocheta, din nou, cu spiritul străbun al strămoşilor ? ---Şi uitarea creşte în îngerii pământului glasul de profet al mării …
E acea chemare de întâlnire în dorinţa vie a gliei, spre a o ilumina, rămânând cei sosiţi la ea, în teluricul ei şi spre a prânzi cu îngerii pământului la masa zorilor,din bunătăţile sale, înălţându-se din fiecare spinare nouă săgeţile de rod cu vârfurile de înflorire a credinţei milenare, înfipte de îngeri …
„RADICAL”, Sibiu, nr. 1053, 4 februarie 1994

GHEORGHE APETROAE, SIBIU - PERSONALIA

PERSONALIA -  GHEORGHE APETROAE  SIBIU


Proiect - în lucru - realizat de prof. Ştefan Ioan Apetroae,
Bibliotecar , Biblioteca judeţeană ASTRA din Sibiu
1983

*** Activitate rodnică, susţinută, pe ogoarele judeţului. Ritm intens de muncă la... Ocna Sibiului. În: Tribuna Sibiului, 35, nr.8039, 2 iun.1983, p.1-2. [La zi în agricultură].

1986

Fleschin, I. Acţiuni energice pentru finalizarea grabnică a secerişului! / Raid anchetă în C.U.A.S.C. Ocna Sibiului. În: Tribuna Sibiului, 38, nr.9021, 3 aug.1986, p.1. [La zi-în agricultură].

1987

Fleschin, I. Recolta de orz să ajungă grabnic în hambare!: Raid-anchetă realizat în Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste Ocna Sibiului şi Loamneş: [Gh.Apetroae, inginer şef la C.A.P. Ocna Sibiului, despre recoltatul grâului În: Tribuna Sibiului, 39, nr.9310, 10 iul.1987, p.3. [Seceriş ’87].

Bogdan, Dan I. Cronică de cenaclu: [Gh.Apetroae participă la şedinţa cenaclului „Lumina”]. În: Tribuna Sibiului, 39, nr.9448, 18 dec.1987, p.2.

Stuparu, Gabriela. Cronică de cenaclu. În: Tribuna Sibiului, 39, nr.9453, 24 dec.1987, p.2.

1989

Stuparu, Gabriela. Cronica de cenaclu: [Gh.Apetroae participă la şedinţa din 13 ianuarie a cenaclului „Lumina”]. În: Tribuna Sibiului, 41, nr.9786, 20 ian.1989, p.2.
B.A. / II 10269

Stuparu, Gabriela. Cronica de cenaclu: [Gh.Apetroae prezintă un grupaj de poeme la şedinţa din 10 martie a cenaclului „Lumina”]. În: Tribuna Sibiului, 41, nr.9834, 17 mart.1989, p.2.
B.A. / II 10269

Stuparu, Gabriela. Cronică de cenaclu: [Gh.Apetroae participă la şedinţa din 24 martie a cenaclului „Lumina”]. În: Tribuna Sibiului, 41, nr.9845, 30 mart.1989, p.2.
B.A. / II 10269

Stuparu, Gabriela. Cronica de cenaclu: [Gh.Apetroae intervine în cadrul şedinţei din septembrie a cenaclului „Lumina”]. În: Tribuna Sibiului, 41, nr.10000, 29 sept.1989, p.2.
B.A. / II 10271

Ulici, Laurenţiu. Concurs de receptare critică a poeziei contemporane. Ed. a 43-a: [analiza poemului “Telescopie” de Nicolae Prelipceanu; Gheorghe Apetroae se remarcă prin tratarea textului ca poem filosofic]. În: Astra, Braşov, 24, nr.12(219), dec.1989, p.11. [Poemul comentat].
II 10606

1991

“Foştii agronomi” au muncit doar pentru a suferi?: [răspuns la articolul “Parlamentarii opoziţiei şi Legea funciară” al senatorului Mircea Curelea]. În: 21 Radical, Sibiu, 2, nr.33, 22 ian.1991, p.1,3. [Un răspuns d-lui senator Mircea Curelea].
II 10457

1992

***. Membrii „Astrei Rediviva”. Despărţământul Sibiu: [se menţionează că Gheorghe Apetroae este membru activ] . În: Foaia Poporului, 2, nr.2(3), iun.1992, p.2.
B.A. / I 30175

1993

El, Eminescu: [poem] . În: În: Foaia Poporului, 3, nr.1(6), ian.1993, p.1.
B.A. / I 30175

„Nu sunt un sceptic, dar...”: interviu cu primarul comunei Valea Viilor, prof. Vasile Băcilă. În: 21 Radical, 4, nr.700, 9 sept.1993, p.1-2.
B.A. / II 10467

„Am reuşit o schimbare...”: interviu cu primarul comunei Valea Viilor, prof. Vasile Băcilă. În: 21 Radical, 4, nr.701, 10 sept.1993, p.3.
B.A. / II 10467

Ileni, Andrei. „Despre ne-nceput”: [despre vol. de versuri apărut la editura Herman din Sibiu]. În: 21 Radical, 4, nr.712, 25 sept.1993, p.2.
B.A. / II 10467

Preludiul unor noi restructurări sociale rurale: [despre exploataţiile agricole mici]. În: 21 Radical, 4, nr.730, 21 oct.1993, p.1,3. [Consideraţii asupra stării rurale].
B.A. / II 10468

Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt.... În: 21 Radical, 4, nr.732, 23 oct.1993, p.3. [Consideraţii asupra stării rurale (II)].
B.A. / II 10468

Consideraţii asupra stării rurale (III). În: 21 Radical, 4, nr.734, 27 oct.1993, p.3.
B.A. / II 10468

Consideraţii asupra stării rurale (IV). În: 21 Radical, 4, nr.735, 28 oct.1993, p.3.
B.A. / II 10468

Consideraţii asupra stării rurale (V). În: 21 Radical, 4, nr.736, 29 oct.1993, p.3.
B.A. / II 10468

Consideraţii asupra învăţământului rural (1). În: 21 Radical, 4, nr.1010, 3 dec.1993, p.2.
B.A. / II 10468

Consideraţii asupra învăţământului rural (2). În: 21 Radical, 4, nr.1011, 4 dec.1993, p.3.
B.A. / II 10468

Strategii...: [despre societatea actuală] . În: 21 Radical, 4, nr.1012, 7 dec.1993, p.2.
B.A. / II 10468

Marginalii: [despre prima şedinţă a cenaclului literar „Vladimir Munteanu”, în salonul de protocol al Casei de Cultură a Studenţilor] . În: 21 Radical, 4, nr.1021, 18 dec.1993, p.2.
B.A. / II 10468

Dăncuş, Ştefan Doru. “Dar de ce să fiu evreu? / s-a întrebat poetul Mircea Ivănescu la cenaclu: [Gheorghe Apetroae intervine în a doua şedinţă a cenaclului “Vladimir Munteanu” din 21 dec., referindu-se la terminologia erotică a poetului Iustin Panţa]. În: Rondul, Sibiu, 1, nr.262, 27 dec.1993, p.3. [Cronică subterană].

Dificultăţi şi tergiversări: [despre dificultăţile aplicării legii fondului funciar] . În: 21 Radical, 4, nr.1028, 30 dec.1993, p.3.
B.A. / II 10468

1994

Şcoala „Mircea Ivănescu” şi translaţia literatură-existenţă: Gheorghe Apetroae [despre şedinţa cenaclului literar „Vladimir Munteanu” din 21 decembrie 1993; s-au prezentat volumele de versuri „Familia şi echilibrul indiferent” de Iustin Panţa şi „Tratat despre neputinţă” de Mircea Ivănescu] . În: 21 Radical, 5, nr.1030, 4 ian.1994, p.2.
B.A. / II 11526

Aberaţii subterane: [despre creatorii lipsiţi de talent] . În: 21 Radical, 5, nr.1031, 5 ian.1994, p.3.
B.A. / II 11526

Melos şi topos în creaţia compozitorului Marţian Negrea. În: 21 Radical, 5, nr.1034, 8 ian.1994, p.2.
B.A. / II 11526

Realizări şi obiective: [despre şedinţa comună a Consiliului Local şi a Comisiei de Fond Funciar din Valea Viilor din data de 12 ian.1994] . În: 21 Radical, 5, nr.1041, 19 ian.1994, p.2.
B.A. / II 11526

„Să fie într-un ceas bun”: [despre înmânarea primelor 30 de titluri de proprietate în comuna Valea Viilor] . În: 21 Radical, 5, nr.1042, 20 ian.1994, p.3.
B.A. / II 11526

„...apa izvorând din magnolii...”: [despre expunerea creaţiei poetului Radu Leluţiu în şedinţa cenaclului „Vladimir Munteanu” din 14 ian.1994] . În: 21 Radical, 5, nr.1044, 22 ian.1994, p.2.
B.A. / II 11526

Dreptul la împăcare. În: 21 Radical, 5, nr.1049, 29 ian.1994, p.3.
B.A. / II 11526

Îngerii pământului. În: 21 Radical, 5, nr.1053, 4 febr.1994, p.3.
B.A. / II 11526

Poezia în areopag: [despre lansarea la Biblioteca Astra a volumelor de versuri scrise de poeţii Judith Meszaros, Aurel Pantea şi Dumitru Chioaru] . În: 21 Radical, 5, nr.1064, 19 febr.1994, p.3.
B.A. / II 11526

Cântăreţul negru din covorul spaniol: [despre şedinţa cenaclului literar „Vladimir Munteanu” din 25 mart.1994] . În: 21 Radical, 5, nr.1091, 30 mart.1994, p.3.
B.A. / II 11526

Impozitul pe venitul agricol. În: 21 Radical, 5, nr.1092, 31 mart.1994, p.1-2.
B.A. / II 11526

Şi uite aşa se cucereşte o insulă: [despre prezentarea creaţiilor Adelei Greceanu şi ale lui Radu Buiucă în cadrul cenaclului „Vladimir Munteanu”] . În: 21 Radical, 5, nr.1110, 26 apr.1994, p.3.
B.A. / II 11526

Sărbătoarea recunoştinţei: [despre ziua de 9 iunie, a recunoştinţei faţă de martiri, sărbătorită la Ocna Sibiului] . În: 21 Radical, 5, nr.1144, 14 iun.1994, p.2.
B.A. / II 11526

Dyonysus contra Dyonysus: [despre degradarea podgoriei Târnavelor] . În: 21 Radical, 5, nr.1204, 7 sept.1994, p.3.
B.A. / II 11527

Opera Omnia: [despre poezia lui Mircea Ivănescu] . În: 21 Radical, 5, nr.1212, 17 sept.1994, p.3.
B.A. / II 11527

Retrospectivă „Zilele Asociaţiunii ASTRA”. În: 21 Radical, 5, nr.1279, 29 dec.1994, p.4.
B.A. / II 11528

Bejenariu, T. Societatea Inginerilor Agronomi din România (S.I.A.R.), o societate profesională şi ştiinţifică: [interviu cu domnul inginer Gheorghe Apetroae, preşedintele Filialei S.I.A.R. Sibiu]. În: 21 Radical, 5, nr.1279, 29 dec.1994, p.6.
B.A. / II 11528

1995

Adunarea generală a Societăţii Inginerilor Agronomi şi Horticultorilor din România, Filiala Sibiu. În: 21 Radical, 6, nr.1312, 17 febr.1995, p.3.
B.A. / II 11529

Cenaclul literar „Vladimir Munteanu”: [cenaclul îşi reia activitatea la sediul Societăţii Medicilor din Sibiu] . În: 21 Radical, 6, nr.1312, 17 febr.1995, p.5.
B.A. / II 11529

Reglementări privind fondul funciar. Dreptul de proprietate şi transcrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În: În: Foaia Poporului, 5, nr.9-10(26-27), sept.-oct.1995, p.3.
B.A. / I 30179

1996

Maniţiu, Dumitru. “Salarizarea specialiştilor agricoli este o inechitate blasfemică...” / afirmă dl.ing.Gheorghe Apetroae, preşedintele filialei Sibiu a Societăţii Inginerilor Agronomi : [rolul SIAR]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1573, 9 ian.1996, p.3.
II 10290

Reforma şi progresul sub semnul democraţiei creştine: [şedinţa comitetului Central PNDC de la Bucureşti]. În: Evenimentul sibian, Sibiu, 6, nr.747, 4 apr.1996, p.2.
II 11421

Maniţiu, Dumitru. Noi formaţiuni politice sibiene. Partidul Naţional Democrat Creştin: [Gheorghe Apetroae anunţă înfiinţarea Organizaţiei judeţene]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1641, 12 apr.1996, p.2.
II 10291

***. P.N.D.C. Sibiu, la început de drum: [Adunarea Generală de constituire a Organizaţiei Judeţene a PNDC; este ales preşedinte Gheorghe Apetroae]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1644, 18 apr.1996, p.10
II 10291

Pentru triumful moralei creştine: [rolul PNDC în promovarea moralei creştine]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1705, 12 iul.1996, p.10.
II 10293

Pentru triumful moralei creştine: [rolul PNDC în promovarea moralei creştine]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1705, 12 iul.1996, p.10.
II 10293

Rolul organizaţiilor neguvernamentale în ansamblul economico-social românesc. Organizare juridică şi competenţe: [concluziile simpozionului „Presa locală şi organizaţiile neguvernamentale-structuri, relaţii, obiective comune]. În: Autonomia locală, Sibiu, nr.23, aug.1996, p.5. [Dosar AL].
B.A. / II 13675

Şari, Florin. PNDC iese la rampă: [interviu cu dl.ing.Gheorghe Apetroae, preşedintele Comitetului Judeţean al PNDC]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1721, 3 aug.1996, p.4.
II 10293

Maniţiu, Dumitru. S-a constituit Organizaţia municipală Sibiu a PNDC: [Gheorghe Apetroae validează ca preşedintă pe ing. Maria Roşca]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1736, 24 aug.1996, p.7. [Viaţa politică sibiană].
II 10293

Androne, Radu. “Agricultura judeţului are mare nevoie de specialişti”: [interviu cu Gheorghe Apetroae, preşedintele filialei Sibiu a SIAR]. În: Rondul, Sibiu, 4, nr.1021, 31 aug.1996, p.4. [Asociaţii nonguvernamentale – Societatea Inginerilor Agronomi].
II 11614

Androne, Radu. “Agricultura judeţului are nevoie de specialişti”: interviu cu ing.Gheorghe Apetroae, preşedintele filialei Sibiu a Societăţii Inginerilor Agronomi. În: Rondul, Sibiu, 4, nr.1022, 3 sept.1996, p.4.
II 11615

***. Candidaţi pentru Parlament: PNDC Sibiu. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1766, 5 oct.1996, p.8. [Agenda electorală].
II 10294

Maniţiu, Dumitru. P.N.D.C. şi-a lansat candidaţii în alegeri: [Gheorghe Apetroae candidează pentru Camera Deputaţilor]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1773, 16 oct.1996, p.9.
II 10294

Andriescu, Viorel. Conferinţă de presă a PNDC – linia Maniu-Mihalache. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1781, 26 oct.1996, p.1.
II 10294

Eveniment S.I.A.R.: [Congresul al II-lea al SIAR din 12 dec.1996 de la sediul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti]. În: Tribuna, Sibiu, 112, nr.1819, 19 dec.1996, p.5. [Societăţi neguvernamentale].
II 10295


1997

Speranţe sau iluzii?: [despre societatea democratică]. În: Tribuna, Sibiu, 113, nr.1836, 18 ian.1997, p.5. [Puncte de vedere].
II 10296

Al II-lea Congres al Inginerilor Agronomi din România. În: Tribuna, Sibiu, 113, nr.1852, 11 febr.1997, p.3. [Tribuna satelor].
II 10296

Teodorescu, Dorin. Inginerii agronomi doresc înfiinţarea ocoalelor agricole: [opinia lui Gheorghe Apetroae, în calitate de preşedinte al filialei Sibiu a SIAR]. În: Rondul, Sibiu, 5, nr.1170, 24 mart.1997, p.5. [Actualitatea în agricultura sibiană].
II 11618

Brezae, Liviu. “Agricultura se poate face bine numai cu specialişti care iubesc pământul”: [interviu cu dl.ing.Gheorghe Apetroae, vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din RomâniaIAR]. În: Tribuna, Sibiu, 113, nr.1883, 26 mart.1997, p.5. [Tribuna satelor].
II 10297

Andriescu, Viorel. Comisiile de atribuire a terenurilor sunt obstrucţionate: [Gheorghe Apetroae, consilier judeţean, vorbeşte despre dificultatea aplicării prevederilor Legii 18/1991 în judeţul Sibiu]. În: Tribuna, Sibiu, 113, nr.1890, 4 apr.1997, p.12. [Viaţa satului].
II 10297

Rolul O.C.O.T. şi al comisiilor locale în finalizarea aplicării legii fondului funciar.[Gheorghe Apetroae , şef de serviciu la Oficiul de Cadastru Sibiu] În: Rondul, Sibiu, 5, nr.1183, 8 apr.1997, p.5.
II 11618

1998

Brezae, Liviu. Pentru o agricultură “ca la carte” / interviu cu ing.Gheorghe Apetroae, preşedintele Consiliului de conducere al filialei Sibiu a SIAR: [activitatea filialei]. În: Tribuna, Sibiu, 114, nr.2102, 3 febr.1998, p.1,3. [Interviurile Tribunei].
II 10302

Rezonanţele copacului de N.S. Mihăilescu: [volumul de versuri apărut la Editura „Destine”]. În: Interferenţe, Fălticeni, nr.1(3), 13 mart.1998, p.33. [Cronica literară].
B.A. / II 8416

Mariaj: [poezie]. În: Interferenţe, Fălticeni, nr.1(3), 13 mart.1998, p.34. [Cronica literară].
B.A. / II 8416

Consideraţii cu privire la stadiul Reformei Funciare în judeţul Sibiu. În: Rondul, Sibiu, 6, nr.1485, 8 apr.1998, p.4. [Primim la redacţie].
II 11624

Andriescu, Viorel. Conferinţa Judeţeană a PNDC: [Gheorghe Apetroae este reales preşedinte]. În: Tribuna, Sibiu, 114, nr.2186, 16 mai 1998, p.11. [Tribuna eveniment].
II 10304

Scrisoare deschisă. În: Evenimentul sibian, Sibiu, 6, nr.1278, 23 mai 1998, p.1,8. [Un consilier judeţean se adresează primarului].
II 12553

Domnule primar al municipiului Sibiu: [consilierul judeţean Gheorghe Apetroae propune câteva proiecte de investiţii locale pentru anul 1998]. În: Rondul, Sibiu, 6, nr.1524, 26 mai 1998, p.2. [Primim la redacţie].
II 11703

Condurat, Dan. Stimate domnule consilier judeţean, ing. Gheorghe Apetroae: [răspuns la întrebările din data de 26 mai 1998]. În: Rondul, Sibiu, 6, nr.1531, 3 iun.1998, p.4. [Primim la redacţie].
II 11703

Gnozisul axiologic al studiilor eminesciene „Archaeus” şi „Anamneza în Sărmanul Dionis” elaborate de Carmen Negulei. În: Interferenţe, Fălticeni, nr.3(5), 1 iul.1998, p.13-16. [Cronică literară].
B.A. / II 8418

Pentru reînvierea agriculturii este nevoie de creditarea producţiei şi refacerea marii producţii. În: Rondul, Sibiu, 6, nr.1604, 27 aug.1998, p.4.
II 11704

Trezeşte-te în mine; Să-mi deseneze pe geam; Filozofia trecerii: [poezii]. În: Interferenţe, Fălticeni, nr.4(6), 23 sept.1998, p.25. [Poesis].
B.A. / II 8419

Brezae, Liviu. Cum se poate revitaliza agricultura românească?: [interviu cu Gheorghe Apetroae, vicepreşedintele SIAR]. În: Tribuna, Sibiu, 114, nr.2304, 1 oct.1998, p.2. [Puncte de vedere].
II 10306

Tomozei, Dan. Din nou despre Şcoala de Surdomuţi Sibiu: Afacere sau gest caritabil: [Gheorghe Apetroae ia atitudine faţă de schimbarea denumirii instituţiei]. În: Tribuna, Sibiu, 114, nr.2322, 22 oct.1998, p.6. [Tribuna social-culturală].
II 10306

Souvenir; Bonalisa; Fulger asasin (lui Jules Laforgue): [poezii]. În: Interferenţe, Fălticeni, nr.5(7), 15 dec.1998, p.35. [Poesis].
B.A. / II 8420

[Conferinţa extraordinară a PNDC Sibiu de la Ocna Sibiului]. În: Rondul, Sibiu, 6, nr.1707, 29 dec.1998, p.3. [Primim la redacţie].
II 11706


1999

Comunicat umanitar: [Fundaţia Naţional Democrat Creştină a dat în folosinţa Clinicii de Cardiologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davilla” din Bucureşti, un sistem perfecţionat de testare la efort]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2381, 5 ian.1999, p.16. [Tribuna actualităţi].
II 12006

D-lui primar Dan Condurat: Denivelare “mortală” la intrarea în cimitir: [diferenţă de nivel între str. Calea Dumbrăvii şi aleea cimitirului]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1735, 3 febr.1999, p.2. [Ne scriu cititorii].
II 12094

De la cosmogonie la patriotism: [masă rotundă cu tema: “Eminescu, de la cosmogonie la patriotism” la Filiala Cibin a Bibliotecii Astra]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1735, 3 febr.1999, p.4. [Colocviu, la Biblioteca Astra].
II 12094

Eminescu în areopagul ASTREI: [manifestarea culturală “Eminescu şi idealurile ASTREI” sub egida Universităţii Populare ASTRA]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2412, 10 febr.1999, p.2. [Tribuna diverse].
II 12006

Gura Râului – frumoasa aşezare, uitată?: [problemele cu care se confruntă localitatea]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2426, 25 febr.1999, p.13. [Tribuna satelor].
II 12006

Cosma, Nicolae. Domnule redactor-şef: [replică la articolul din 25 febr.1999 al d-lui Gheorghe Apetroae]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2436, 9 mart.1999, p.13. [Dreptul la replică].
II 12007

[Replică la articolul din 9 mart. al d-lui Nicolae Cosma, vicepreşedintele filialei Sibiu a PNL]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2455, 31 mart.1999, p.6. [Dreptul la replică].
II 12007

Androne, Radu. Ţăranii judeţului nu mai vor pământ: [Gheorghe Apetroae , consilier judeţean, ia atitudine în şedinţa Consiliului Judeţean Sibiu]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1783, 31 mart.1999, p.8.
II 12095

De la Polul Nord, în Antarctica: [conferinţa din data de 14 apr.1999 de la Casa de Cultură a Sindicatelor a exploratorului român Teodor Gheorghe Negoiţă]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1795, 16 apr.1999, p.2.
II 12095

Conferinţa judeţeană a PNDC Sibiu. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2495, 19 mai 1999, p.16. [Tribuna actualităţi].
II 12008

Conferinţa Naţională a P.N.D.C. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1830, 27 mai 1999, p.3. [Primim la redacţie].
II 12096

***. Partidul Naţional Democrat Creştin vrea să renunţe la “expectativa prea multului bun simţ: [afirmaţii ale d-lui Gheorghe Apetroae, preşedintele organizaţiei judeţene Sibiu a PNDC]. În: Evenimentul sibian, Sibiu, 7, nr.1400, 1-7 iun.1999, p.5.
II 12557

Oportunismul politic, un factor activ de destabilizare. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1869, 12 iul.1999, p.3. [Opinia politicianului].
II 12097

Formula retrocedării proprietăţilor revoltă naţiunea. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2588, 4 sept.1999, p.3. [Puncte de vedere].
II 12010

Conferinţa judeţeană a PNDC Sibiu. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1929, 20 sept.1999, p.3.
II 12098

O reconstituire neacceptată de majoritate: [despre punerea în posesie a terenului, în cadrul SC Agrimex SA Şura Mică]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1951, 15 oct.1999, p.6.
II 12098

Conducerea PNDC din nou la Sibiu. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2626, 19 oct.1999, p.3.
II 12010

Comunicat: [încercarea ANCD de însuşire a statutului, platformei şi semnului electoral al PNDC]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2639, 3 nov.1999, p.2. [Primim la redacţie].
II 12011

Despre hărţuire: [taxarea posesorilor de autovehicule]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1980, 18 nov.1999, p.3. [Opinia politicianului].
II 12099

***. Zilele Bibliotecii ASTRA: [scriitorul Gheorghe Apetroae a evocat rolul Asociaţiunii ASTRA de la înfiinţare şi până în zilele noastre]. În: Rondul, Sibiu, 7, nr.1992, 4 dec.1999, p.2. [La Filiala Cibin].
II 12099

O şansă a reîntregirii: [politică externă]. În: Tribuna, Sibiu, 115, nr.2686, 31 dec.1999, p.14. [Tribuna eveniment].
II 12011

2000

Revista “Transilvania” nu este o marfă de piaţă: [reacţia consilierului judeţean Gheorghe Apetroae împotriva mutării revistei la Bucureşti]. În: Rondul, Sibiu, 8, nr.2017, 7 ian.2000, p.2. [Ne scriu cititorii].
II 12100

Brezae, Liviu. Mari prefaceri în organizaţiile sibiene ale PNDC: [interviu cu Gheorghe Apetroae, preşedintele Biroului executiv al Consiliului Judeţean Sibiu al PNDC]. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2693, 11 ian.2000, p.13. [Tribuna social-politică]
II 12012

El, Eminescu: [poem]. În: Rondul, Sibiu, 8, nr.2024, 15 ian.2000, p.4. [15 ianuarie 1850-150 de ani de la naşterea “Luceafărului” poeziei româneşti].
II 12100

Marţian Negrea-107 ani de la naştere. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2709, 29 ian.2000, p.8. [Tribuna eveniment].
II 12012

Mărginean, Dan. PNDC caută aliaţi pentru alegeri: [preşedintele organizaţiei judeţene PNDC Sibiu, Gheorghe Apetroae, anunţă că PNDC caută parteneri politici necompromişi]. În: Monitorul de Sibiu, 3, nr.373, 4 febr.2000, p.6.
II 11903

Conferinţa judeţeană a PNDC. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2714, 4 febr.2000, p.8. [Tribuna diverse].
II 12013

Brezae, Liviu. Prof. Ing. Gheorghe Apetroae este candidatul la funcţia de primar al municipiului Sibiu din partea PNDC. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2721, 12 febr.2000, p.2. [Tribuna diverse].
II 12013

Mărginean, Dan. PNDC şi-a desemnat candidatul la Primărie: [este desemnat Gheorghe Apetroae, preşedintele filialei Sibiu]. În: Monitorul de Sibiu, 3, nr.380, 12 febr.2000, p.16.
II 11903

Sorescu, Ion. Vizibilă distanţare de instituţia Prefecturii: [consilierul Gheorghe Apetroae intervine în prima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean Sibiu]. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2732, 25 febr.2000, p.1, 14.
II 12013

Brezae, Liviu. Ce trebuie să ştim despre retrocedarea terenurilor agricole conform “Legii Lupu”: [interviu cu d-l ing. Gheorghe Apetroae, şef serviciu la OCAOTA Sibiu]. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2760, 28 mart.2000, p.2. [Tribuna financiar-economică].
II 12014

Se poate renunţa la demnitate?: [aderarea României la Uniunea Europeană]. În: Rondul, Sibiu, 8, nr.2091, 3 apr.2000, p.3.
II 12101

Brezae, Liviu. “Fără specialişti nu poate exista o agricultură performantă”: [interviu cu d-l ing. Gheorghe Apetroae, preşedinte al Filialei SIAR Sibiu]. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2767, 5 apr.2000, p.2. [Tribuna financiar-economică].
II 12015

Brezae, Liviu. Gheorghe Apetroae – Depăşirea trecerii: [recenzia volumului de versuri cu acelaşi titlu]. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2835, 26 iun.2000, p.7. [Tribuna actualităţi].
II 12017

Brezae, Liviu. Lansare de carte: [lansarea, în data de 27 nov., a vol. de versuri “Depăşirea trecerii” de Gheorghe Apetroae, la filiala Cibin a bibliotecii Astra; vor prezenta universitarii Pamfil Matei şi Ioan Mariş]. În: Tribuna, Sibiu, 116, nr.2965, 24 nov.2000, p.16. [Tribuna actualităţi].
II 12022

Gheorghiu, Marius. Manifestări culturale la Filiala “Cibin” a Bibliotecii ASTRA: [lansarea, în cadrul “Zilelor Bibliotecii Astra” a volumului de versuri “Depăşirea trecerii” de Gheorghe Apetroae]. În: Monitorul de Sibiu, 3, nr.623, 24 nov.2000, p.11. [Astra].
II 11912

***. O estetică a sensibilităţii şi imaginaţiei: [lansarea la Filiala Cibin, în cadrul “Zilelor Bibliotecii ASTRA”, a volumului de versuri “Depăşirea trecerii” de Gheorghe Apetroae]. În: Rondul, Sibiu, 8, nr.2301, 7 dec.2000, p.4.
II 12105

2001

Brezae, Liviu. [interviu cu dr. ing. Gheorghe Apetroae, vicepreşedinte SIAR despre Legea corpului agronomic]. În: Tribuna, Sibiu, 117, nr.3298, 27 dec.2001, p.2. [Tribuna economico-financiară].
II 12035

2002

De ce este necesară legea corpului agronomic?: [concluziile şedinţei Consiliului de conducere al SIAR desfăşurată la USAMU Bucureşti]. În: Agricultura României, 13, nr.1(574), 4-10 ian.2002, p.10.
II 13264

***. Colocviu cultural-sociologic: [Gheorghe Apetroae organizează a doua ediţie a colocviului, participând şi cu o comunicare]. În: Monitorul de Sibiu, 5, nr.1075, 29 mai 2002, p.7.
II 13616

Nagy, Iulia. Colocviu cultural-sociologic: [Gheorghe Apetroae este organizatorul celei de a 2-a ediţii, la Filiala Cibin a Bibliotecii Astra]. În: Tribuna, Sibiu, 118, nr.3426, 1 iun.2002, p.11. [Sub semnul promovării adevăratelor valori].
II 13593

Marginalii la colocviul cultural-sociologic de la Sibiu (I). În: Monitorul de Sibiu, 5, nr.1082, 6 iun.2002, p.6. [Scrisoarea cititorului].
II 13617

Marginalii la colocviul cultural-sociologic de la Sibiu (II). În: Monitorul de Sibiu, 5, nr.1083, 7 iun.2002, p.7. [Scrisoarea cititorului].
II 13617

Popescu, A. Centrul de cultură “Radu Selejan” la prima premieră naţională: [se menţionează că Gheorghe Apetroae a luat premiul pentru eseu critic în cadrul Concursului naţional de creaţie literară Radu Selejan]. În: Tribuna, Sibiu, 118, nr.3562, 7 nov.2002, p.1,14. [Lansaţi în spaţiul creaţiei literare].
II 13598

2004

Popescu, A. PUNR şi-a prezentat candidaţii în preziua declanşării campaniei electorale: [Gheorghe Apetroae apare în fotografie]. În: Tribuna, Sibiu, 120, nr.4165, 28 oct.2004, p.14.

Frâncu, Dan. PUNR-iştii s-au prezentat avrigenilor: [Gheorghe Apetroae a vorbit în calitate de candidat pentru Parlamentul României]. În: Tribuna, Sibiu, 120, nr.4182, 17 nov.2004, p.11. [Tribuna eveniment].
II 13640

Gheorghiu, Teodora. Colocviu: [Colocviul cultural-sociologic de la Sibiu, găzduit de Direcţia pentru Cultură, avându-l în centru pe Mircea Vulcănescu; organizator-Gheorghe Apetroae]. În: Rondul, Sibiu, 12, nr.3467, 13 dec.2004, p.3. [Scurt circuit].
II 14088

***. Colocviul cultural-sociologic de la Sibiu: [Gheorghe Apetroae este organizatorul celei de a 4-a ediţii]. În: Tribuna, Sibiu, 118, nr.4204, 14 dec.2004, p.13. [Tribuna actualităţi].
II 13641

Căpăţînă, Ioana. 100 de ani de la naşterea lui Vulcănescu: [colocviul cultural-sociologic de la Sibiu, a 4-a ediţie, organizat de Gheorghe Apetroae]. În: Obiectiv, Sibiu, 2, nr.653, 28 dec.2004, p.14.
II 14069

2008
***. [Cărţi primite la redacţie]: [se semnalează apariţia volumului de versuri “Dimineaţa serii”, la editura Ade Print]. În: Ateneu, Bacău, 45, nr.1(461), ian.2008, p.2.