LITERATURA,Gheorghe Apetroae Sibiu, EDITĂRI, 2009

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ.
PUBLICAŢII INTRATE ÎN COLECŢIILE NOASTRE
Acesta este conţinutul din memoria cache de la Google pentru http://bibliophil.bibgtkneamt.ro/index.php?s=catalog&f=4&codIDCarte=20194. Este un instantaneu al paginii, aşa cum arăta ea în 31 Aug 2010 08:16:39 GMT. Este posibil ca pagina curentă să se fi modificat între timp. Aflaţi mai multe

Versiune numai text Sunt evidenţiaţi următorii termeni de căutare: gheorghe apetroae sibiu
Biblioteca Judeteana "G. T. Kirileanu", Neamt

Autentificare Creare Cont Activare Cont Ati uitat parola?


Pagina Principala Cautare Generala Cautare Avansata Liste Cataloage Administrare carti favorite Sugestii Achizitii

Selectie dupa categorie:
Carte 88676


Editor: APETROAE GHEORGHE 2
Depăşirea trecerii
Despre ne-nceput

Vedeta subiect: Autograf (pe publicaţiile bibliotecii G.T. Kirileanu - Piatra-Neamţ) 795
Istoria filozofiei româneşti

Obsesia

Vedeta subiect: Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu din Piatra-Neamţ (cărţi cu autografe) 797
O excursie într-o zi de repaus
Lucrările sesiunii ştiinţifice de cultură fizică
Visul şi structurile subconştientului
Vieaţa şi filosofia lui Rene Descartes
Planificarea şi evidenţa activităţii de educaţie fizică din învăţământ

Vedeta subiect: Eseu (literatură) (t) 597
Cultura în criză
Romania redux
A fi sau a privi
Tehnica neputinţei la români

Vedeta subiect: Literatură română (t) 16112
Sînt dator cu o durere
Poezii
Remember
Un om în toată firea
Ancheta

Vedeta subiect: Poezii (t) 6287
Manual de sinceritate sau Arta de a vorbi melancolia
Pe struna fulgerelor
Versuri
Poeme
Poeme

Editura: Hermann 3
Despre ne-nceput
Esquisse d'une theorie des emotions
Du symbolisme au classicisme


Titlu Autor / Editor Vedeta Subiect Editura Mentiune Responsabilitate Serie Colectie Mediu Publicare An Localitate ISBN ISSN Divizionara Limba CZU Tip Publicatie Barcode Inventar Numar Inventar Cota Gestiune Contine Incepe cu Exact Cuvinte Cheie
Informatii detaliate:
Selectare toate de pe pagina

Despre ne-nceput

Alte Titluri Poezii şi eseuri
Editor (Autor) APETROAE GHEORGHE
Vedeta subiect Autograf (pe publicaţiile bibliotecii G.T. Kirileanu - Piatra-Neamţ) / Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu din Piatra-Neamţ (cărţi cu autografe) / Eseu (literatură) (t) / Literatură română (t) / Poezii (t)
Editura Hermann
An 1992

ISBN ISSN 973-95-901-4-

Limba ROM

CZU 091.5
859.0-1
859.0-4

Descriere Fizica 64p.

Divizionara 821ro

Localitate Sibiu

Mediu Carte tipărită


Barcode Inventar Numar inventar Disponibil Localizare Regim carte Cota
328216 328216 Da L Imprumut
328217 328217 Da A Imprumut
328218 328218 Da F2 Imprumut


BiblioPhil v2.7.1


1. *** / 33 pentru totdeauna: Interviurile Astrei; editor Doru Munteanu; coautori Hans Bergel, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Justin Capră, Alexandru-Vlad Ciurea, Andrei Codrescu şi Constantin Codrescu; coperta Dan Dumitrescu. Braşov: Editura Astra, 2009. 426 pagini, fotografii.

2. *** / Autografe pentru "Bucovina Literară" (2000-2009); antologator şi prefaţator Ion Beldeanu. Suceava: Editura Muşatinii, 2009. 210 pagini, ilustraţii color.

3. *** / Bucovina: În relatări de epocă; coautori Vasile Alecsandri, Constantin Stamati, G.C. Burghele şi I. Brânduşan; antologie şi argument Doina Papuc şi Liviu Papuc; coperta Doina Liliana Buciuleac, Iaşi: Editura Convorbiri literare, 2009. 350 pagini, fotografii.

4. *** / Cartea şi lectura: Conferinţele Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud - Vol. 1; editor şi prefaţator Olimpia Pop; coautori Horia Bădescu, Alexander Baumgarten, Gabriel Chifu, Cornel Cotuţiu, Ştefan Damian şi Iovan Drehe. Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2009. 304 pagini.

5. *** / Fiica stelelor: Haibun din album; antologator Cornelia Atanasiu; coautori Cornelia Atanasiu, Nicolae Atanasiu, Botea Jules Cohn, Ana Udrea, Utta Siegrid Konig, Dumitru Radu şi Marga Dumitrescu Frasinu; ilustraţii Nicolae Atanasiu. Bucureşti: Editura Atar, 2009. 163 pagini, ilustraţii, foto.

6. *** / Jamais vu sau la prima bere cu tata: Versuri; coautori Andrei Pintea, Dumitru Vlad, Adrian Mălăieş-Popescu şi Alexandru Drăgan; prefaţă Mihai Vieru. Timişoara: Editura Brumar, 2009. 109 pagini, desene. Colecţia: Poeţi români contemporani.

7. *** / Noul dicţionar universal al limbii române; coautori Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu şi Victoria Zăstroiu. Bucureşti: Editura Litera Internaţional, 2009. 1872 pagini.

8. *** / Preţuieşte Viaţa!: Un dar de înţelepciune şi experienţe, sfaturi, interviuri, idei benefice şi inspiraţie pentru ca tu să simţi că viaţa merită trăită; coordonator Andreea Marin Bănică; editor Bogdan Hrib; redactor şef Viorica Odainic. Bucureşti: Editura Tritonic, 2009. 256 pagini, ilustraţii color + 1 DVD. Colecţia: Albumele Andreei.

9. Alui Gheorghe Adrian / Paznicul ploii: Cu 9 desene şi o copertă de Laurenţiu Dimişcă; coordonator Mircea Petean; ilustraţii şi copertă Laurenţiu Dimişcă. Cluj-Napoca: Editura LIMES, 2010. 150 pagini, ilustraţii. Colecţia: Magister.
10. Anania Valeriu / Despre noi şi despre alţii; coautor Aurel Sasu; prefaţă Aurel Sasu. Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2009. 122 pagini. Colecţia: Ştiinţă şi religie.

11. Anania Valeriu / Poeme; prefaţă Petre Poantă; tabel cronologic Ştefan Iloaie. Iaşi: Editura Polirom, 2010. 318 pagini. Colecţia: Opere 1. Seria de autor Valeriu Anania.

12. Anania Valeriu / Străinii din Kipukua: Roman; prefaţă Aurel Sasu; tabel cronologic Ştefan Iloaie. Iaşi: Editura Polirom, 2010. 302 pagini. Colecţia: Opere 2. Seria de autor Valeriu Anania.

13. Apetroae Gheorghe / Spirale în imagini: Spirally curved images; prefaţă Clementina Mihăilescu; traducere Clementina Mihăilescu; coperta Daniel Apetroae. Sibiu: Editura Ade Print, 2009. 63 pagini.

14. Apetroaei Neculai Al. / Mi-a fost dat să trăiesc: Roman biografic; coperta Mihai Porumb. Piatra-Neamţ: Editura Cetatea Doamnei, 2010. 251 pagini, ilustraţii.

15. Artur Silvestri / Artur Silvestri: Fapta culturală; documentare Teodora Mîndru; prefaţatori Mariana Brăescu Silvestri şi Teodora Mîndru. Bucureşti: Editura Carpathia, 2009. 351 pagini, fotografii, facsimile. Colecţia: Pro memoria.

16. Aruxandei Tania / Teste de limba şi literatura română pentru evaluarea naţională: După modelul elaborat de M.E.C.T.S.; coautor Elena Ivanov; coperta Vasile Ivanov. Piatra-Neamţ: Editura ALFA, 2010. 110 pagini.

17. Baciu Angela / Poezii: Versek; traducere F. Attila Balazs şi Maria Lorincz; coperta Bela Balazs. Cluj-Napoca: Editura LIMES, 2009. 88 pagini.

18. Bacovia George / Plumb: Poezii; prefaţă Dinu Flămând; tabel cronologic şi referinţe critice Teodora Dumitru. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 286 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 30.

19. Banu George / Trilogia îndepărtării: Odihna; traducere Ileana Littera şi Anca Măniuţiu; redactor Mădălina Ghiu; coperta Laurenţiu Midvichi; fotografii Maria Ştefănescu. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2010. 171 pagini. Colecţia: Performa.

20. Bart Jean / Europolis: Roman; prefaţă Paul Cernat; tabel cronologic şi referinţe critice Răzvan Năstase. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Curtea Veche Publishing, 2010. 286 pagini, ilustraţii. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 53.
21. Bădărău George / Dicţionar de scriitori canonici români. Iaşi: Editura Institutul European, 2010. 364 pagini. Colecţia: Dicţionar; 21.

22. Bălăiţă Raluca / Le discours theatral d'Eugene Ionesco: L'enonciation entravee; prefaţă Valentina Agrigoroaiei. Iaşi: Editura Institutul European, 2009. 234 pagini, tabele. Clecţia: Academica. Spaţii francofone; 68.

23. Bârjoveanu Constantin / Pegasul dă cu copita: Poezii; prefaţă Gheorghe A.M. Ciobanu; coordonator Dorin Dospinescu; redactor Felicia Dumbravă. Roman: Editura Muşatinia, 2010. 91 pagini, ilustraţii.

24. Bucureşteanu Emil / Cronici, eseuri. S.L.: Editura Ed. Online "Semănătorul", 2009. [118] pagini, ilustraţii.

25. Bucureşteanu Emil / Poeziile mele. S.L.: Editura Ed. Online "Semănătorul", 2010. [184] pagini, portret, ilustraţii.

26. Bucureşteanu Emil / Povestiri: Sărutul. S.L.: Editura Ed. Online "Semănătorul", 2009. [178] pagini.

27. Bucureşteanu Emil / Proprietatea e sfântă: Roman. S.L.: Editura Ed. Online "Semănătorul", 2009. [130] pagini.

28. Bud Florica / Crucificat între paranteze: Crucifie entre parentheses; prefaţă Horia Gârbea; editor şi coordonator Florea Miu; traducere Nicole Pottier; ilustraţii şi copertă Gheorghe Makara; fotografii Silviu Gheţie. Craiova: Editura Ramuri, 2010. 131 pagini. Colecţia: Poezia.

29. Bud Florica / Pierd monopolul iubirii: Je perds le monopole de l'amour; prefaţă Gheorghe Grigurcu; editor şi coordonator Florea Miu; traducere Nicole Pottier; ilustraţii şi copertă Gheorghe Makara; fotografii Silviu Gheţie. Craiova: Editura Ramuri, 2010. 135 pagini. Colecţia: Poezia.

30. Bud Florica / Reparăm onoare şi clondire: (Satiră menipee); editor Mircea Petean; ilustraţii şi copertă Cristian Cheşuţ. Cluj-Napoca: Editura Limes, 2009. 174 pagini, ilustraţii. Colecţia: Lakonia.

31. Buican Alexandru / Polemici: Jurnal de exil (1981-1991); redactor Daniela Sitar-Tăut; editor Gheorghe Pop; coperta Mihaela Ciufu. Cluj-Napoca: Editura Risoprint, 2010. 174 pagini.

32. Buican Alexandru / Posteritatea lui Bacovia şi istoria...lui G. Călinescu; editor Gheorghe Pop; coperta Mihaela Ciufu. Cluj-Napoca: Editura Risoprint, 2010. 126 pagini.

33. Caia Olguţa / Grigore Vieru: Pelerin pe drumuri nemţene; prefaţă Nicolae Turtureanu; redactor Daniel Corbu; coperta Silviu Păduraru. Iaşi: Editura Princeps Edit, 2010. 114 pagini + [21] planşe, fotografii, facsimile.



34. Caragiale Ion Luca / Momente şi schiţe. Nuvele şi povestiri; prefaţă Ştefan Cazimir; selecţie Nicolae Manolescu; tabel cronologic şi referinţe critice Teodora Dumitru. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2010. 541 pagini, fotografii. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 62.

35. Caragiale Mateiu I. / Craii de curtea-veche: Roman; prefaţă Nicolae Manolescu; tabel cronologic şi referinţe critice Teodora Dumitru. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 239 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 7.

36. Caratană Nicolae / Lampadoforie: Poezii alese; prefaţă Nicolae Rotund; ediţie şi note Vasile Dimaca; redactor Ioan Popişteanu. Constanţa: Editura Ex-Ponto, 2009. XI, 352 pagini.

37. Călinescu George / Enigma Otiliei: Roman; prefaţă Eugen Simion; tabel cronologic şi referinţe critice Mihai Iovănel. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2010. 492 pagini, ilustraţii. Colecţia: Biblioteca pentru toti; 54.

38. Cărtărescu Mircea / Frumoasele străine: Roman; coperta Angela Rotaru. Bucureşti: Editura Humanitas, 2010. 300 pagini.

39. Cărtărescu Mircea / Nimic: Poeme (1988-1992); coperta Angela Rotaru. Bucureşti: Editura Humanitas, 2010. 114 pagini.

40. Căruceru Nicolae / Pe drumuri de munte cu Calistrat Hogaş: Amintiri dintr-o călătorie... în versuri; coperta Adrian Căruceru. Piatra-Neamţ: Editura Crigarux, 2010. 128 pagini. Colecţia: Patrimoniu.

41. Cernica Doina / Fetiţa şi broasca ţestoasă: Divchinka i cherepaha; traducere Tudor Andrieş; ilustraţii Ana Constantinescu. Suceava: Editura Muşatinii, 2009. 102 pagini, ilustraţii.

42. Chiriac Ion / Scriitori români contemporani: Augustina Vişan Arnold; redactor Florentin Busuioc. Iaşi: Editura Vasiliana'98, 2010. 253 pagini.

43. Chiriţă Constantin / Cireşarii: Vol. 1 - Cavalerii florii de cireş; prefaţă Horia Gârbea; tabel cronologic Mihai Iovănel; fotografii Ionel Cucu. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2010. 367 pagini + [5] file planşe, fotografii, ilustraţii. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 67.

44. Chirovici Eugen Ovidiu / Labyrinth.com: Roman. Bucureşti: Editura RAO International Publishing Company, 2009. 475 pagini. Colecţia: Biblioteca Rao.

45. Ciachir Dan / Derusificarea şi "dezgheţul": Memorii; coperta Doina Liliana Buciuleac. Iaşi: Editura Timpul, 2009. 113 pagini.

46. Cilincă Victor / Catrafuse sau Fany: Comedie romantică în două acte; coperta Camelia Lupu; fotografii Costel Gheorghiu. Galaţi: Editura Axis Libri, 2010. 151 pagini, portret, ilustraţii.

47. Codrescu Andrei / Ghid dada pentru postumani: Tzara şi Lenin joacă şah; traducere Ioana Avădani; coperta Dan Perjovschi. Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2009. 260 pagini. Colecţia: Seria Andrei Codrescu.

48. Corbu Daniel / Poftiţi, domnule Kafka!: Poeme; postfaţă Mihai Cimpoi; redactor Filomena Corbu; coperta Paul Gorban, Iaşi: Editura Princeps Edit, 2010. 207 pagini. Colecţia: Galaxii lirice.

49. Coruţ Pavel / Cavalerii nobilei bresle: Roman. Bucureşti: Editura Coruţ Pavel, 2009. 320 pagini. Colecţia: Octogon; 93.

50. Coruţ Pavel / Luptele zeilor: Roman; coperta Carlo Dapino. Bucureşti: Editura Coruţ Pavel, 2009. 450 pagini. Colecţia: Origini; 2.

51. Coruţ Pavel / Noi suntem ţinta: Roman. Bucureşti: Editura Coruţ Pavel, 2009. 287 pagini. Colecţia: Octogon; 92.

52. Coruţ Pavel / Sărutul de foc: Roman. Bucureşti: Editura Coruţ Pavel, 2010. 512 pagini.

53. Coruţ Pavel / Zamolxe Arianul: Roman. Bucureşti: Editura Coruţ Pavel, 2010. 464 pagini.

54. Coşbuc George / Coşbuc, bucovineanul: Poeme; ediţie şi prefaţă Călin Brăteanu şi Ion Drăguşanul; prefaţă Ion Cocîrlă-Leandru; postfaţă Victor Morariu şi Lola Teişanu. Suceava: Editura Muşatinii, 2009. 164 pagini. Colecţia: Anul Mircea Streinul.

55. Coşbuc George / Opere: Vol. 1 - Balade şi idile; ediţie şi prefaţă Petru Poantă; editor Vasile George Dâncu; note Olimpia Pop; coperta Sorin Luca,. Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2009. 243 pagini.

56. Creangă Ion / Amintiri din copilărie. Poveşti. Povestiri; prefaţă Liviu Papadima; tabel cronologic şi referinţe critice Răzvan Năstase. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 366 pagini, portrete, ilustraţii. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 39.

57. Creangă Ion / Cele mai frumoase poveşti: Capra cu trei iezi; redactor Cornelia Marinescu; coperta Vladimir Cravcenco; ilustraţii Vasile Olac, Sergiu Samsonov şi Simeon Zamşa. Bucureşti: Editura Litera, 2009. 72 pagini, ilustraţii color + 1 CD.

58. Creangă Ion / Poveşti. Povestiri. Amintiri; ilustraţii Sorin Enache şi Marius Bogdan. Constanţa: Editura Eduard, 2009. 400 pagini, ilustraţii.

59. Danilov Nichita / Ambasadorul invizibil: Roman în şase tablouri; postfaţă Radu Aldulescu; coperta Carmen Parii. Iaşi: Editura Polirom, 2010. 459 pagini. Colecţia: Fiction Ltd.

60. Dascălu Cristina Emanuela / Adorabila fiară: Poeme de azi şi de ieri; postfaţă Violeta Lăcătuşu; editor Cristian Livescu; coperta Petru Diaconu. Piatra-Neamţ: Editura Crigarux, 2009. 126 pagini. Colecţia: Seria Orfeu.

61. Dascălu Cristina Emanuela / Echinox sau solstiţiu: Poezii. Iaşi: Editura Timpul, 2009. 78 pagini.

62. Dănilă Bogdan / Pe cărările vânatului: Poveşti de vânătoare; fotografii şi copertă Ştefania Dănilă-Dascălu. Piatra-Neamţ: Editura S.N., 2009. 401 pagini, ilustraţii.
63. Dobrogeanu-Perdix Stella / Bătrâna Terra: Poezii; prefaţă Florentin Popescu. Botoşani: Editura Axa, 2010. 315 pagini, portret.

64. Dobrogeanu-Perdix Stella / Insomnii - Lacrimi şi stele: poezii; prefaţă Dan Gîju şi Bogdan Didescu. Iaşi: Editura Domino, 2009. 163 pagini.

65. Dobrogeanu-Perdix Stella / Piramida secolului meu: Poezii; prefaţă Florentin Popescu. Târgovişte: Editura Bibliotheca, 2009. 216 pagini.

66. Drumeş Mihail / Elevul Dima dintr-a şaptea: Roman; prefaţă Marius Chivu; tabel cronologic şi referinţe critice Mihai Iovănel. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Art, 2009. 477 pagini, portrete. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 14.

67. Drumeş Mihail / Invitaţie la vals: Roman; prefaţă Răzvan Voncu; referinţe critice şi tabel cronologic Mihai Iovănel. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Art, 2010. 285 pagini. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 48.

68. Drumeş Mihail / Scrisoare de dragoste: Roman; prefaţă, tabel cronologic şi referinţe critice Mihail Iovănel. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Art, 2009. 368 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 25.

69. Drăgulinescu Andrei / Tărâmul de dincolo de poezie: Poezii; Piatra-Neamţ: Editura Cetatea Doamnei, 2009. 112 pagini. Colecţia: Poesis.

70. Dumitriu Petru / Cronică de familie: Vol. 1 - Roman; prefaţă Ion Vartic. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 525 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 33.

71. Dumitriu Petru / Cronică de familie: Vol. 2 - Roman. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 589 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 34.

72. Dumitriu Petru / Cronică de familie: Vol. 3 - Roman. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 573 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 35.

73. Eliade Mircea / Noaptea de Sânziene: Vol. 1 - Roman; tabel cronologic Mihai Iovănel; editor Mircea Handoca. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2010. 332 pagini, ilustraţii. Colecţia: Biblioteca pentru toti; 46.

74. Eliade Mircea / Noaptea de Sânziene: Vol. 2 - Roman; editor Mircea Handoca; referinţe critice Mihai Iovănel. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2010. 380 pagini. Colecţia: Biblioteca pentru toti; 47.

75. Eliade Mircea / Nuntă în cer: Uniforme de general la umbra unui crin...; prefaţă Paul Cernat; tabel cronologic şi referinţe critice Mihai Iovănel. Bucureşti: Editura Jurnalul Naţional; Litera Internaţional, 2009. 287 pagini, portret. Colecţia: Biblioteca pentru toţi; 13.

LITERATURA ;" Poezie şi eseistică" Gheorghe Apetroae Sibiu

gheorghe apetroae- poezie şi eseistică

CARTEA SIBIANĂ
Despre Gheorghe Apetroae şi Carmen Negulei

Gheorghe Apetroae – inginer cu un doctorat în geobotanică, publicist neobosit şi poet– ne face surpriza unei noi apariţii editoriale, cu volumul de versuri Spirale în imagini/ Spirally Curved Images, scos în anul 2009, tot în ediţie bilingvă şi tot la Editura „Ade Print, Sibiu-Hermannstadt”, ca şi precedenta sa carte de versuri, despre care am scris în ziarul nostru, la timpul potrivit (Cartea sibiană / Gheorghe Apetroae – o antologie poetică, bilingvă, de autor – cronică la volumul: Gheorghe Apetroae, „Dimineaţa serii/ The Morning of the Evening”, Sibiu: Editura Ade Print, 2007 – în cotidianul sibian Tribuna, Sibiu, serie nouă, an. CXXIV, Nr. 5143, vineri, 11 ianuarie 2008, p. 13). Poetul repetă experienţa culturală cvasididactică precedentă, cu aceeaşi echipă: traducerea în limba engleză a poesiilor este girată de autoarea Introducerii, lector univ. dr. Clementina Mihăilescu, coordonatoarea grupelor de masterat în traductologie de la Facultatea de Arte şi Litere a Universităţii „Lucian Blaga”; tehnoredactor – Anca Apetroae, .....(nora) poetului; coperta realizată de fiul prof. Daniel Apetroae. Splendid autoportret moral şi social pentru un poet cap de familie: volumul întreg este dedicat de autor soaţei sale, la 40 de ani de căsătorie, şi celor patru urmaşi.
Din cele 28 de poesii diafane, dublate în volum de corolarul lor englez, din atmosfera de calm neoparnasian şi străveche înţelepciune a visătoriei în mijlocul agitaţiei oamenilor, admonestaţi de poet cu tandreţea iubirii de semeni şi grijă pentru viitorime, desprindem câteva exemple pentru atmosfera cu care cea mai recentă carte de versuri a dlui. Gheorghe Apetroae îşi învăluie lectorii: „La tine, verdele în care zaci,/ parcă-i stropit cu sânziene;/ e spânzurat prin pomi şi vii:/ un tainic joc de raze-n gene...” (SÂNZIENE); „Cei cunoscuţi, în dreptul de laudă,/ lăsaţi-vă prezentul pentru început/ şi luaţi de model neînceputul;/ întoarcerea-i pedepsită pe rug...// Şi ca vulturii, zburând după glorie/ printre corbii atei, agramaţi,/ zările în care înoată misterele,/ ţineţi-le, sunt ale voastre, nu le-aruncaţi...// iar fluvii de umbre, pe stele-n petreceri/ ce curg pe albastre întinderi,/ ca erele apuse, cu iz de păcat,/ treceţi-le în partea cea dreaptă!...// cu lumina voastră le înveşmântaţi!...” (JUDECATA DREAPTĂ). Originea moldoveană a poetului, scrie în Introducere, transpare „în reflexele sale culturale, în discreta aplecare spre izvoarele românismului”: „Limba şi neamul,/ marea şi cerul –/ stau mărturii de safire/ Poporului român, Erou!” (MĂRTURII).
Carmen Negulei reapare în faţa concitadinilor sibieni, în cronica sa literară intitulată: Gnozisul axiologic al studiilor eminesciene «Archaeus» şi «anamneza în Sărmanul Dionis» elaborate de Carmen Negulei, publicată cu ceva vreme în urmă de Gh. Apetroae în revista de cultură „Interferenţe”, editată de primăria municipiului Fălticeni.

Sibiu-pe-Cibin,
19 Răpciune 2009,
Mihai Posada (dr. Mihai Barbu, membru al Uniunii Scriitorilor din România)


Domnule Apetroae,...profit de interacţiunea cu articolul din Tribuna pentru a afirma profunda admiraţie pentru urcuşul Dvoastră în viaţă, şi pentru performanţele Dvoastră, în varii domenii, ce par , diametral opuse: ştiinţe exacte, unde dovediţi competenţă şi eficienţă şi o altă latură a structurii Dvoastră, sunt valenţele spre artă nşi cultură.
Vă admir, pentru inspiraţia şi creaţia unor valoroase opere literare, ce vor dăinui şi prin care rămâneţi mereu viu, o zestre de suflet, dăruită urmaşilor...
Vă admir , pentru rolul greu, de părinte a patru copii, pe care i–aţi format, educat, realizat!
Sunteţi o familie de intelectuali , distinşi, rafinaţi!
Pentru toate acestea, vă preţuiesc şi vă doresc viaţă lungă şi sănătate Dvoastră şi familiei dvoastră
Dr. Frum
un cititor: Dr. Frum Rusanda Voichiţa, medic primar pediatru şi homeopat,Sibiu in 11.11.2009 22:10


Stimate Domnule inginer dr. Gheorghe Apetroae
Vă mulţumesc, cu recunoştinţă, pentru antologia poetică " Dimineaţa serii/ The Moring of the Evening...
Am citit–o şi recitit–o cu multă atenţie şi plăcere!
Vă mărturisesc , sincer, că versurile Dvs. mi–au înobilat sufletul! Ştiţi scoate, cu măiestrie cuvintele din starea lor şi le aduceţi în starea de graţie, îmbelşugându–ne inimile şi sufletele.
Arta Dvs. de a face cuvântul să sune cu mari vibraţii face ca cititorul să aibă trăiri sufleteşti care pun forţele interioare într–o nemaiîntâlnită mişcare ! Am prezentat versurile dvs. în cercul de lectură al ASTREI şi o să vă redau separat, dintre aprecieri, pe cele ale profesoarei de literatura română, doctor Laura Sârbu Gherghel.
Vă mărturisesc că ne–a impresionat puterea de sinteză ce vă caracterizează, o putere în perpetuă slujire a cuvântului.
Vă felicităm călduros, Dumnezeu să vă hărăzească ani mulţi, zile senine, rodnice , să puteţi scrie în continuare asemenea versuri pentru înnobilarea sufletelor noastre!..
Cu toate omagiile, prof. Ana Năfrăniţă
Prof. Ana Năfrăniţă, preşedinta Secţiei de Umanizare a ASTREI, Sibiu in 14.11.2009 02:10


Poetul Gheorghe Apetroae în volumul de versuri" Dimineaţa serii, The Morning of the Evening" sintetizează surprinzător de multe vieţi ale Eului liric,muncite serios şi plătite cinstit în practica lui de demiurg al lumilor care, astăzi, s–au rupt între ele: ştiinţa, tehnica,culturologia,estetica,folclorul, copilăria în ciclurile vieţii, toate acestea în meditaţia unui filosof care îi duce înnainte pe Luminatorii neamului nostru românesc...
Prof. Laura Sîrbu Gherghel, Sibiu in 14.11.2009 03:25


... Îl văd pe poetul Gheorghe Apetroae ca pe un dascăl, tipul de om enciclopedic, aşa cum i–am avut în generaţia noastră, care ne ia de mână pe noi, cititorii şi ne iniţiază în tainele Creaţiei universale. Într–o limbă din cristale, ca ecuaţiile ştiinţelor, ne transmite fiorul de a celebra Universul, reunindu–ne sfinţiţi iar , din tot ce a făcut secolul din noi. Este Poetul cu noi! ...Dă un dar de aur tezaur celorlalte limbi şi sunt fericită că a fost ajutat de o echipă desăvârşită pentru ca să reuşească. Mă refer la traducător, universitarul doctor Clementina Mihăilescu, la recenzorul cărţii, conf. univ. dr. Anca Sârghie , membă a Uniunii Sriitorilor din România şi la editura ADE PRINT.
Mulţumindu–i pentru cartea sa, miracol ce deschide porţi, pentru noi, blocate, îmi permit să–l invit în cercul literal al ASTREI... şi să–i oferim diploma noastră " România de Aur",oricând va binevoi să vină!.. Materialul este public şi îl deţine Secţia de Umanizare a ASTREI– preşedinte: prof. Ana Năfrăniţă
Profesor ANA NĂFRĂNIŢĂ, preşedinta Secţiunii de Umanizare ASTRA, Sibiu in 14.11.2009 03:46


Gheorghe Apetroae– "Spirally Curved Images"
Gheorghe Apetroae, a complex personality with a master s degree in engineering, has transcended the disappointing objective reality without isolating himself from it. He has approached both poetry and journalism being permanently preoccupied with book launchings, literary circle meetings and other literary manifestations. Such preoccupations reflect a harmonious dovetailing between his lyrical and contentious attitude...
Such poems reveal us the fact that Gheorghe Apetroae has carefully selected his topics and words which are capable to produce a strong echo, a special sonority meant to suggest an atmosfhere full of significance. His poetry expresses his existential visions, characterized by purity and profoundness...
C.M.
M. C. M. - in 14.11.2009 22:07


ASTRA, Eveniment editorial:
...de semnalat caietul bilingv(română /engleză) de versuri" Dimineaţa serii"–The Morning of the Evening" (Sibiu–Hermannstadt, editura "Ade Print"...semnat de Gheorghe Apetroae şi prefaţat de colaboratoarea noastră conf.univ. dr. Anca Sârghie de la Universitatea " Lucian Blaga" din Sibiu. ..reţin de la d–l Apetroae, aceste versuri, din finalul unei poezii("Gratitudine"):În gratitudine /mă aplec/ spre sânii tăi/ în mine–nrouraţi/ să sorb culorile amintirilor..."...,poetul le dedică mamei sale Ilinca.
Nicolae Stoie
Nicolae Stoie, redactor şef, Revista de cultură ASTRA, Braşov,serie nouă, nr.15(302),Anul III(XLII) in 14.11.2009 22:51


Domnule Gheorghe Apetroae,
Mă alătur invitaţiei Aniţei Năfrăniţă, corifeul nostru şi vă rog să veniţi ...să numărăm Porţile deschise de Dvs. după Seara blocărilor şi să vă gustăm Darul. Numai în poemul " De atunci", am numărat 25 matrici de universuri din care Dvs. aţi extras sau aţi obţinut starea lirică de pur har estetic, catharsis, pe care îl aveţi moştenire de la Aristotel. În Olimpul nostru , vă punem cu gustul inconfundabil de Gheorghe Apetroae în plus la "Miră–te dezmiră–te" al lui Blaga, la starea de ingenuitate metafizică a lui Arghezi ,la Plânsul apos din eter al lui Ion Barbu ş.c.l. Nu vrem să vă clasificăm şi să vă sintetizăm din hormonii altor poeţi...ci, pentru că ne–aţi revelat...Poezia, să vă mulţumim că nu ne extrageţi eul din hybrisuri ca pe o măsea nenorocită...L.S.G.
prof.dr. Laura Sârbu Gherghel in 14.11.2009 23:06

Literatura, "SPERANŢE ÎN CROME", Gheorghe Apetroae Sibiu

24. I. SPERANŢE ÎN CROME

Acum trebuie să cobori pădurile roze desmin ,
pe steiul granat-limoniu,sub cerul turcoaz,
spre a te mirui cu balsamurile de răşini
ale brazilor tremoliţi doborâţi şi purtaţi în stihii,
sub orizontul foarte mic, îngropat de necunoscut,
în puhoiul cel tulburat de necunoaştere ,
urlând ameninţătoar la serpentinele văii ruginii…
să constaţi cum înnoroiază, cu voma scursă
pe ulucele diamantine din creste de dioptaz,
în luncile de cireşi înfloriţi ,în travertin,
de mălini în turmalin şi lilieci azurii,
roza dantelată pseudo fluorin, cu-vinte aruncate,
inspirându-şi parfumul, întoarcerii, nonsens…
în mariajul adamit cu ploile de aprilie…

Nebun, furios, înspăimântător e restul mic
din destrămările norilor melanterii şi alunii
purtători şi aducători de trăsnete şi fulgere ,
pe bolta cinabră, în chihlimbar şi crisoberil:
furtuni pe culmea neurcată , dezbrăcată de stele…
răsturnată în gânduri rebele, ale altor acum :
demers refuzat, pe un cer în nelinişti…
de acum, îţi porţi pe calea dorului căderea
dintre pârâu şi stele - imagini, emoţii rebele
mişcătoare, speranţele, risipindu-le iubirea,
cum cerul în realgar îşi risipeşte pe văile lungi
în parfum , abraşa recifă în noile neguri…

chemările nepricepute în ecourile mării pustii
le înţelegi în reale şi tainice doruri selene
durerile, în speranţa întoarcerii din mâine în azi,
aşa cum lupii flămânzi în haite se întorc,ucigaşi
adulmecând mirosul prăzii- căprioarele zvelte
coboarâte de la creste, la marginile satului
în înflorite, înmiresmate smaralde pajişti,
paznicii siderali soarelui, împăunaţi pe păduri …
şi, viiturile ploilor de acum se liniştesc în lunci,
acolo unde le simte izul nesperat poeta
de nămol,strecurându-se printre leşurile de fagi
şi ulmi doborâţi de furtuni, cu priviri mortuoare…
când neajunşii se cred şi se vor mai mult decât sunt…

Literatura,"În lipsa Fortunei", Gheorghe Apetroae Sibiu

23.. I. ÎN LIPSA FORTUNEI


Pe malul râului, în rugă,
asculţi cum plânge păpurişul,
cum trestii aruncate-n valuri,
cuvântă Sfixului l-atingeri…

Pe-oglinzi de lucii, despuiate
de elegantul stârc, petrece
Luna, regina cerului pe ape
cu briza viselor înalte…

Concert de toamnă ţine Eol
prin frunzele de-arin întoarse
cu sălciile ce-şi botează
în valuri ramuri mlădioase…

De vuiet, paseri uriaşe,
lovind cu clonţu-n stăvilare,
pornite-s ca să rupă digul
tăcerii vremii, să-l răstoarne…

Din ploi şi vânt, furtuni pe ape
se nasc mereu, lovind în maluri
demoni rebeli cu-vântul toamnei
purtaţi de-o Râură, în valuri !…

Literatura," Tratat despre îngeri", Gheorghe Apetroae Sibiu

TRATAT DESPRE ÎNGERI

Cu luna şi stelele câte sunt în marea ninsoare
pe şarul sânilor fierbinţi ai zânelor, călare
coboară şi petrec pe-aceleaşi locuri sfinte,
regi, îngeri crini în fulguiri de argintate clipe,
cu abisul în brâu, plutind în diafane vise !…
Iar tu–i petreci spre râu, nori trectori sfinţiţi
cu harul verbelor din raiul părinţilor cuminţi:
Sunt îngeri sfinţi, zvonind din trâmbiţe stelare,
valsând lumina ta albastră pe vechi cripte…
Învesmintaţi ca miri din marile ninsori, polare,
s-aştern cuprinsuri noi de gânduri şi cu-vinte !...

Sunt îngeri calzi ce cos cu acele de ametiste
aripi de albe flori cu dorurile în ghirlande
copacului, altarul din trunchi de dumnezeu
clădit de cristul său, de ruga ta - nverzind
din muguri, înflorindu-i gând ceresc de vară,
fiorul nopţilor de ieri şi-n vis, plutind cuminţi
întroienite-n flăcări, ninsorile din violetul nor
cu sângele tău raiul scurs din irişi în amor !…
Îţi bat sfios în geam, cu-vintele-ţi brodează,
trezind din lung dezmierd, balsamurile criste
în cerul tău adânc îngenuncheat în sfinţi…

Îngeri blânzi rostogoliţi în bulgări de zăpadă,
în jocuri lungi cu fulgi şi clopoţei de-argint,
cântă-n alaiul iernii, în cor şi-apoi se prind
copii în şiruri lungi, pe săniile în urcuş
şi-n coborâşuri repezi, pe sub poduri de gheaţă…
Sunt îngeri în uluca văii vântului cuprinşi :
copii în jocuri lungi, târzii, de vise, bucurii,
în valul după valul sublimelor simţiri !...
Sorbind lumina dulce ferestrei de-amintiri,
adună bujorii din grădinile iernii, copii :
îngeri crini, îngeri sfinţi, îngeri calzi, îngeri blânzi…

în rai şi vis, roind în multe sfinte nebunii !…

LITERATURA," Realităti editoriale", exegeză, Gheorghe Apetroae Sibiu

CENACLUL LITERAR „PAVEL. DAN ” DIN TIMIŞOARA

Realităţi editoriale, Gheorghe Apetroae Sibiu


Ciclul de poeme My World” RAS/ putin” , de Monica Stănilă


Interferenţa , până la contopire între postmodernismul literar şi cubismul expresionist în poezie, iată ce ne poate oferi, în ciclul de poeme, intitulat cu tentă ironică „RAS – putin”, poeta Monica Stănilă.
În poemul „De două ori mai în spate” , viaţă se declară tumultuoasă şi dinamică, ca un „ tren în viteză”, ieşită parcă din somnul lung prin numeroase reacţii mecanice necontrolate ale somaticului care ” îţi traversează cu ură antebraţul” în detrimentul sentimentului pur într-un spaţiu contractat, cu reverberaţii litotice ” mă aduni în căuşul palmei şi-mi spui gândăcel” şi , de aici, într-un tangaj cantitativ somatic – afectiv ,care generează, numai şi printr-o strângere de mână, sublimele exaltări şi atracţii. Lumina interioară a sufletului trecător e posesivă şi incisivă „ soarele casei mele e cu dinţi” şi se reflectă în area simţirilor cândva ancestral – astrale, acum reţinute şi transfigurate ale iubitei „te prinde de palmă înainte să moară” sau ale iubitului muribund „înainte să-ţi intre în piele cu secera în mână”, exprimarea unor traiectorii existenţiale retrograde . Spunerea celuilalt , desi are o tentă politic- anecdotică , e simţită ca un sărut , este cuţitul care îndepărtează „culorile astea prinse de sânge”, exprimarea e incitantă „ îmi despică buza”, iar pulsul devine evident, un izvor inflamat ce erodează politic prin sanguin şi „îndepărtează pleoapa de ghips de pe puls, pulsul ţării iubite care intensifică vitalul şi reverberează sentenţios, condiţia naţiunii.
Într-un alt poem , intitulat „ Încleştarea asta nu e îmbrăţişare” poeta detestă acea malefică” încleştarea”, dorind o despietrire a spiritelor prin însăşi atingerea palmelor iubiţilor sau prin baterea palmelor de către popoare, momente ce generează trăirile şi prieteniile adevărate. Sticla poate face parte din materialitatea minerală a transparenţei noetice, specifică palmelor sincere , care uşurează sustentarea în lumină „ ne atingem palmele prin sticlă/ o spargem/ne urcăm pe case/” stările sentimentale ale celor doi, spre un ubicu ontic ” şi de acolo sărutul se transformă/în altă fereastră/” , sărutul dedublează pozitiv apolinic şi părţile le identifică „ Încleştarea” înspre stările înalte ale vieţii. Nu ai putea să crezi, dar poeta, într-un dialog interiorizat îşi exprimă gândul său politic şi în acelaşi timp maternal- prolific, cum al unei Hecube gânditoare la soarta copiilor ei, angoasată sacrificial de imanenţa căderii lor sub zidurile Troiei,aici, ale rusificării, dar şi de răzbunare.
Se cuvine să îmbrăţişăm străinul, va exclama, aprope de o gratuitate afectivă, Monica Stănilă, fie el şi un popor, dar , atenţionându-ne tot ea, că ” fără bani în centrul Europei /încleştarea asta nu e îmbrăţişare, este o împietrire a sufletului Europei” de parcă ne-ar toarce cu nepăsare/ o mâţă neagră şi oarbă în poală/”.Iată, dar o psihologie socială şi naţională narată poetic, un concept existenţial individual extrapolat în coordonate hiperbolice ontice , în planul al doilea al reflexibilităţii antropologice , în fatum.
Poemul „Şi nu o să îţi vină să crezi că” este o transfigurare a gândirii afectve individuale în politicul relevat de patosul patriotic naţional al poetei , de grija pentru un destin meritat, de unitate a naţiunii sale – ”astăzi o să dansez cu tine( Românie) în piaţa unirii „ , dar care transcende în individuaţie , într-o tortură a psihicului său angoasat de lipsa probabilă a maternităţii contributive „o să nasc prin fiecare por al pielii /copiii care mâine vor refuza intrarea în europa/ şi vor fraterniza cu rusii/ cu frica de rusificarea Moldovei/”. Sunt frământări estetizate ale unei creatoare care dă energie cu-vântului şi versului, din însăşi gândirea sa personală dar dezinteresată, neposesivă dar constructivă social.
Un poem cu tentă politică este „ Ceva ce îmi creşte în cap”. Între principiile ideatice pe care le cultivă textual poeta , apar ca evidente reminiscenţele acelei ideologii comuniste, care pot constitui rugozităţi dar şi un punct de sprijin într-o viziune socială a individului „ inspir adânc/ e ceva ce îmi creşte în cap/ ca o cobră/o mie de colţuri colorate/ care se lipesc de trupul bolnavului şi-mi cântă sufletul/”, pacientul poetei, este adus aici spre vindecare, reflectându-l într-un sistem verificat, care a redat vitalitatea , ceea ce îi lipseşte acum , cu prisosinţă, unei Europe bolnave.
Referindu-ne la poemul „ Autoportret – Luni”, în el se relevă imaginea unor scene sexuale blasfemice în care se portretează emfatic sexologia Orientului, virilitatea politică a acestuia, succesul cravatei yang personificat în iubirea ochiului crud şi mărit – yung, în comparaţie cu starea de cădere şi sterilitate a ţării sale „ ghemuită lângă pat” şi de culpă „ ca un om care a ucis din greşeală” , o stare aproape de nerecunoscut a unei patrii cândva în strălucire, iar acum , spre relevarea realităţilor sale e travestită într-o mamă marcată social şi umilită de însăşi culpabilităţile sale.
În poemul „ marţi”, se repugnă procesualitatea şi dogmele sexualităţii , fie şi cele politice „ vinul e singura revelaţie/toate femeile sunt una şi aceeaşi/” şi din care el, Unul, cu genomul paternităţii sale îşi doreşte smulgerea , renunţarea la dogmele eticii şi biologice maternale istorice, a căror aplicabilitate s-a constituit ca inoportune, considerându-le ca nereuşite antopologice sociale , investigând , în alte spaţii existenţiale şi un alt tip de femeie- mamă, femeia ” între staţiile de tramvai femeia /cu părul tăiat /care umblă desculţă în parcuri/ femeia fără săni/ care traversează strada cu un baston alb/…./am s-o îmbăt cu sânge de ţapi/şi am s-o aduc aici/în patul mamei/”.
În poemul „Miercuri” , acea mamă căutată, este alta decât mama sa , poate fi o altă ţară transfigurată într-o curtezană seducătoare pentru mulţi care cad la picioarele ei, îmbătăţi numai de zâmbetul acesteia . Iată cum o descrie Monica Stănilă pe această mamă: „ o privesc de departe cum îşi leagănă fustele /incomodând trecătorii/ frumuseţea mişcării / la prima vedere/ anulează surplusul de carne/îşi ţine buzele depărtate/ zâmbeşte larg/ în stânga şi în dreapta/ /genele ei leneşe coboară din istorie/ din evantaiele spaniolilor/ gura şi şoldurile îmi încălzesc sângele/ vine/ cu o lipsă totală de frumuseţe/ şi cu pretenţia că îţi dă tot ”.
Starea de umilinţă şi de jale la care se poate ajunge , aşa cum se desprinde din textul poemului „ Pup ”, este cea a unei mame transfigurată, relevată cu pregnanţă , de poetă în acest poem, ce se constituie un veritabil autoportret al ţării sale. Este o ţară adusă la ghemuire, piticire, ploconire, obscurantism religios evident şi la cea mai josnică stare, starea de prostituţie – vorba lui Eminescu interzis într-un vers al său ” roabă şi cadână…”. Îi simţim atât de adânci durerile sale , în versurile poetei ” Stau pup miha/şi ăştea care stau în picioare nici nu ştiu/ că sunt pregătită să mă întind”.
Alte racile sociale sunt relevate, cu acelaşi curaj dar şi cu mâhnire de poeta revoltată care doreşte distrucţia dogmatismelor malefice social, împrumuturile orientale de tipul RAS-Putin , dar şi cele occidentale- evantaele spaniole, în poemele din acest ciclu, intitulate: „ la TV”, „pentru că nu a meritat”, „dnd” şi „alteori RAS putin”. Se desprinde , din toate acestea marele patriotism al poetei, glăsuirea sa puternică pentru deconspirarea acelor atitudini antisociale, indiferent din ce parte plonjează, inclusiv pentru teroarea asupra persoanei prin unele instituţii ale statului, create, nu întâmplător, iar cele mai elocvente exprimări pentru starea actuală a unei naţiuni, ţinută la tot pasul sub obrocul insecurităţii şi incertitudinii, le găsim în poemul „dnd”. Cităm din acesta: „ dnd e mereu pregătit să prindă/balonaşe de săpun cu limba/ nu mai vreau să trăiesc deloc/ într-o ţareă cu uşi dnd/ pentru mine şi toţi cei / care şi-au pierdut C.I. într-o zi de martie/ când ploa cu piatră/ am să răstorn birocraţia/ chiar dacă am să rămân şomeră/ ca atunci când …/ şi/ acum fereastra-i prevăzută cu gratii ruginite/…”
Scrierea lui Monica Stănilă este situată în registrul eroticului şi al anxietăţii, al teluricului şi al thanathosului, cu reflexii apofantice, de întrezărire a zorilor , evidente în poemul „ Strigătul cocoşilor”. Discursul poetei nu este angelic, nici luciferic, nu este apolinic ori narcisic, dar aşa cum este construit, acesta compensează printr-o metaforă care catalizează energiile unei vitalităţi creatoare, uneori în apariţii brutale, alteori sensibile, absconse, ambele generatoare de profunde sentimente şi reflexivităţi umane.
O remarcăm şi apreciem pe Monica Stănilă, ca o poetă distinsă, care şi-a conturat discursul său miltant în coordonate reflexive, aproape încifrate şi pe care cel avizat reuşeşte deschiderea-i aulică abia în al doilea plan metafizic. Cine ajunge acolo, descoperă în fiecare vers al poetei însângerările noetice, vigoarea sentimentală, forţa polemică, justiţiară, sentinţe ale sacralităţii maternale şi naţionale, toate expuse hiperbolic , prin vectori de pozitivare, spre un câştig social şi naţional cu un patos al unui demers traiectorial de sustentaţie specific astrală, până la sacrificial. GHEORGHE APETROAE SIBIU

LITERATURA, "Dor de veşnicii", Gheorghe Apetroae Sibiu

21. I. DOR DE VEŞNICII

Furtunile le-ai alungat ,
destrămându-le , timp al tău
de pe albastra pădure ;
Pe Soare l-ai dezbrăcat,
ca pe un copil, uşor
de privirea-i senină ,
învelindu-l în linţoliu de neguri…

Azurul l-ai acoperit,
zilei cu un văl de sărutări,
iar în liniştea serilor,
cu Chaterton,
şi cu muzele lui ai învăţat
să cânţi alături de izvoare,
arzând fericit sângele în inima lor… .

Ai strâns în braţe
mijlocul cerului axiniu
în nopţile în evantaie selene,
în plutirile stelelor
şi ai vibrat de ardere, sideral
iar uşurinţa în zbor ai luat
de la păsările cu aripi de flăcări…

nicicând nu ai abătut naiadele,
surori, de la izvodirile lor,
iar pâraiele repezi în crisoberil,
printre stâncile străbune ,
le-ai slobozit fulgerate de cer,
melodiile stelelor,simfonii celeste

pe portativul clipelor….

LITERATURA, "Panteism" Gheorghe Apetroae Sibiu

20.I. PANTEISM

Spre vămi hematice, reci umbre
se-ntrec, unindu-se prin pini
în raiul plaiului... străinii
ning irişii de- azur - mălini …

cu raze –n ploi de firi porfire,
seninii ochi ţi-i colorezi…
din primăveri cu-vânţi poeme
şi cu-nfloriri de irişi verzi …

iar îngeri blânzi îţi cern mistere
ce cad în plumburii zăpezi…
petale- albastre, aripi-gânduri
de stele zboară-n al tău vers !..

cu taina trecerii, fecioare
îşi îmbăiază nurii trezi,
lumina bolţii în rafale
e-n fulguiri de irişi verzi!…

sub ploile roz-albe , crinii
zâmbind la cer, ecstatici trec…
îşi spală vise- n spuma zilei
şi-ţi sângerează-n cer în cerc …

spirei în văl, seduc forziţii
în parc şi-n rătăciri, zăpezi
din amorţiri, s-ajungă-n floare,
înmugurind , se împlinesc …

îţi speli privirea-n al lor soare
şi-n taina ploilor de vreri
se poartă-n mări scoici selenare
zei, zâne - azure primăveri…

Iaşi, 1965

LITERATURA "Evidenţe şi semnificaţii literare"

Sibiu, 28.09.2010
„EVIDENŢE ŞI SEMNIFICAŢII LITERARE”,
Gheorghe Apetroae Sibiu

Din parcurgerea textelor literare postate pe blogul Daniellei Wolf, se remarcă şi se consideră prolificitatea creatoare, capacitatea deosebită a acestei sensibile poete de a proiecta imagini cu eluviile stărilor sale lăuntrice într-un cadru literar dinamic- metafizic , de retranspunere a acestora într-o policromie fascinantă, în peisajul exotic construit de ea. Reuşeşte acest lucru , poeta, prin textele lirice estetizate, cu acorduri orfice, ce-i relevă tonicitatea condiţiei şi stării prezente. Căutarea nu surprinde, este pozitivă şi permanentă, categorial-aristotelică , simbol al căutării sisifice şi agregării valorilor spirituale. În textele poetei găsim şi imagini ,in fatum futuriste sistemice, ale ne-găsirii ontologice, de o evidentă factură axiologică, iar vulcanicile combustii lăuntrice generatoare de impulsuri şi de noi energii culturale, în extrapolări literale, sunt deseori subtile şi provocatoare.
Se relevă de texte, frenezia nuanţelor în cu-vinte,cadrele existenţiale apolinic-paradiziace şi dionisiac-luciferice, frecvente sensuri spirituale în principii gnomice reflexive, potenţiale creatoare impresionante, acestea devenind , într-o eventuală negaţie, incendiare. Se iau în evidenţă şi acele texte postate de poetă , în perspectiva semnificării onticului individual şi universal, cu siguranţă, ca acte proprii ale armonizarii orfice şi narcisic-cromice , deşi aparent generate de condiţia solitudinii, toate acestea constituind supape de ne-linişti şi de soluţii existenţiale, cu transcendere în cosmicitatea realului meterial-spiritual, în magia căutării şi în mister. Actul creaţiei sale este cel al voliţiei în abordare, stilisticii în relevare şi se simbolizează prin încărcătura metaforei , este profund cultural şi legitimat ,ca având direcţia, voinţa şi puterea necesare de a prelua şi valoriza concepte şi stiluri variate din literatura contemporană. Poeta Danielle Wolf îşi perfectează, astfel, cu evidenţa unei evaluări literale principiale, de la un poem la altul , semnificantele materialităţii şi cognoscibilităţii ,în posibil şi imposibil,în real şi în ficţiune în structuri cu valenţe cosmice. Individualitatea sa culturală este imanentă, iar stilul său creator, cu totul original, merită şi impune criticului, pentru fiecare dintre poemele sale , o atentă analiză critică de valoare, cu exemplificări textuale!...Cu stimă… Gheorghe Apetroae Sibiu

LITERATURA, ".... ea ţi-a zâmbit", Gheorghe Apetroae Sibiu

. ... EA ŢI-A ZÂMBIT

-să înveţi s-ajungi din nou supus,
de strajă multor neputinţe,
un îngeresc păstor al turnului sedus,
căzut ecou a câte-s ne-mplinite,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…

-să înveţi cum să iubeşti şi să-l dezbraci
arzând în pâine, miezul zilei mai carnal,
pe creste gândurile rele, rătăcind
şi-n lanul plin de maci albaştri,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…

să aromezi cu focul sevei stelei
prin oase drepte, sângele din Crist
de cercul crucii, umbra răstignind,
de braţul flăcării s-o prinzi,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…

-să îl primeşti pe orb în razele-i de- atunci,
în ea, să-l uiţi şi-n ea să-nveţi
cum să-nfloreşti un crin sălbatic,
sângerând pe seară diafane astre,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…

Pe BOLTA de cinabru , în adânc fior
şi-n zborul grav de fluturi albi,
s-o-nveţi să ardă –n al tău trup
sedus de argilitele himere,
...cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…

LITERATURA, " În hăul tău, te simţi ...", Gheorghe Apetroae Sibiu

ÎN HĂUL TĂU TE SIMŢI...

Când creste mari, agreste, neştiute până ieri,
îţi năbuiesc din crinii pietrei reci, trăirile cereşti
în flăcări cris-citrin, o tainică hieratică nălucă,
poţi a uita de răsăritul tău pe locuri de irugă,
de când, de unde steaua înspre seară-ţi urcă !?...

Da! Eşti tu un lut de zeu robit, sortit plecării
la lungile multe cărări- magii prin clipa firii,
cu cerul în amor nebun şi-n triste contemplaţii…
Să înţelegi ecoul surd din glasul desfrunzirii,
te cheamă !..să te scape de a lor rugină fraţii!..

Cu chipul crist şi-n albul florilor acum bătut-
livezi cu văl de-absint, tu cu lumină iarăşi ningi
pe locurile de obârşii, coline-n lanţ de amintiri…
Din răscolirile ce le aprinzi adâncului căzut,
tu scapi de dorul sângerării grele în simţiri !?..

Şi creşti de mult, aici în gândurile-dor al lor
cuprins de visele materne şi de sfinte graţii,
în rang de zeu barbar îţi urci solar scara vieţii,
azi adoptat de-Ardeal, tot de române locuri,
de mic, rebel, de fel ştiut efebul libertăţii !..

Aici, în hău te simţi celest, un adamit topaz
pe anatas, adâncul cerului îmbălsămat să-l arzi,
un mare nesătul de grijile străine şi în chinul
copilului sfios de ieri, azi ochiul duh luminii,
în Totul, să-ţi adopţi cu fiecare zi, destinul !...

LITERATURA, "Vrăjit de trecere", GHEORGHE APETROAE SIBIU

15.I. VRĂJIT DE TRECERE

Când Totul nu era decât secunda
revărsare a cerului de ametist
stropit pe zare cu aripile-i rupte
din citrin şi norii alunii,
căzând în crâncenă vâltoare,
gemea de faceri vii şi apa
în bulboane,sub roţile-i de car
stelar, în inelări barbare !...
Piereau şi florile, de mângâieri
aprinse, plângeau , râzând bătute
triste ierburi grase sub copite ,
ecvestre, exilate lacrimi,
şiroind durerile ce-i cresc solare-
albastre din irişii verzi,
pe faţa libertăţii, patimi
în vrerea fiecărei clipe reci !…

Iar Tu, din trecere-i lipsind ,
să-i poţi opri căderea,
cu glasul orfic, înflorit
de bine-cuvântare,
îi închinai, în gând de rugăciuni,
străbunii, treziile-n mormânt,
fidel dorinţei altui gând,
de re-simţiri pe adâncita Vale !...
Şi, fluierând pe zare,
vlăguit de- al zilei mers
şi de-alergarea cerbului, stelară,
din boncănit,
croindu-ţi gând celest,
treci liber sub traveea infinitului,
la răsărit,
simţind a retrăire
cu nesfârşirea din sfârşitul
în al ei cu-vânt de înflorire!…
Din alt rut s-odihneşte , ostenită
ciuta-n cer ajunsă l-adăpatul
din izvorul şi acum curgând
în nevăzut, pe tăinuita cale !…
Din El, în ea-nflorind
nou duh, călătorind, cum Sartre
cu împătimirea sorţii
în zbor selenic, mai departe
de rostirea morţii !...

Se înfiripă iarăşi stela
în ogiva bolţii, mută :
Eşti cugetul aprins de fluorinul dor,
cu aripile frânte vindecate de ispită !…

gheorghe apetroae, sibiu

LITERATURA, ÎN LIPSA DE SENIN ŞI LINIŞTI; GHEORGHE APETROAE SIBIU

ÎN LIPSĂ DE SENIN ŞI LINIŞTI

Pe şarul bolţii turmaline
de fulgerări , în seri, cinabre,
însingurarea, cum amorul
ţi-i zodia, cerc de lumini !…
şi Totu-i gri, în cer şi-n tine !…
dar cine nu a fost încins ,
de alergări pe zări lazure
şi-n anatas, de mari simţiri ?..
Se zbate-n tine jarul stelei...


Nisipu-ţi din vrerea durerii
virgin, prin trupul firii blânde,
supusul norilor idilici ,
prin el, se-nvălurează marea
şi-atât de des se-ascunde-n spume !…


De tine şi-a prins în risipă
lumina vrerii – albe aripi,
plutind pe celestine bolţi !…
Şi tot îţi dă târcoale – n legi
agilă-n irişii săi verzi,
şopârla tălpilor pribegi,
să-şi scuipe duhul prin havuze,
lăsând în arşiţi albe bolţi...


Gândind a-ţi desena pe umăr
Selena-n seri,să-ţi scalde-n îngeri
fecioara pulpă, glezna-n mers,
cum albatrosu-n zbor celest,
îndepărtându-şi lunge aripi,
închină ceru-n largi rotiri
în multe coborâri pe valuri !…


Pământ de stea, din cer, stingher
cu-o sângerie vrere-n minte,
în dor de trecere , ne-nvins
de fulgerul luminii sfinte,
porţi voia în solare vise ,
cum sângele-ţi în mari ne-linişti,
ţâşnind din lampadarul criptei,
prin oase-ţi steaua lunecând !…


De viscol, ţi se-nchide zarea
atât de des ,cum spuma mării,
stropind seninul cu zăpezi,
explozii roze în priviri !...
sub nori se-nvălurează marea -
Un ne-cuprins de amăgiri,
în lipsă de senin şi linişti !...

LITERATURA, PĂŞIND LUMINA LOR... GHEORGHE APETROAE SIBIU

14 .I..PĂŞIND LUMINA LOR

Dar, în Olimp, nu ştii că e Palas- Atena ?




Era, pe când curgeau solar
sudorile cu iz de mosc incins
pe-alama feţelor agreste,
când ochii de-ametist ai pietrei reci
de cer aprinşi,
se deschideau în large arcuiri
pe crestele-n uluce,
când fagii pe obârşii ,
de vânturi retezaţi,
zăceau agest în lunge prăvăliri
sub osândirea Crucii…




Erai acolo, unde marii zei,
pe codrii împăraţi,
îţi cuvântau ales din înfoşnirea frunzei …
Izvoarele, curgând din patul Proserpinei,
te primeneau cybilic,
cu glas de ne-nceputuri,
prin pajişti înroite-n fluturi
în culori rebele…
Pârleazul vechi, sărindu-l,
te înfloreau, în ele !…


Şi hoinăreai, aşa,
prin clipa unor duhuri sfinte,
păşind lumina lor
pe tăinuite trepte,
nelinişti , răscolind în sufletele
cu obîrşii
în flăcările îngerii, din abisale vetre !….