TRATAT DESPRE ÎNGERI
Cu luna şi stelele câte sunt în marea ninsoare
pe şarul sânilor fierbinţi ai zânelor, călare
coboară şi petrec pe-aceleaşi locuri sfinte,
regi, îngeri crini în fulguiri de argintate clipe,
cu abisul în brâu, plutind în diafane vise !…
Iar tu–i petreci spre râu, nori trectori sfinţiţi
cu harul verbelor din raiul părinţilor cuminţi:
Sunt îngeri sfinţi, zvonind din trâmbiţe stelare,
valsând lumina ta albastră pe vechi cripte…
Învesmintaţi ca miri din marile ninsori, polare,
s-aştern cuprinsuri noi de gânduri şi cu-vinte !...
Sunt îngeri calzi ce cos cu acele de ametiste
aripi de albe flori cu dorurile în ghirlande
copacului, altarul din trunchi de dumnezeu
clădit de cristul său, de ruga ta - nverzind
din muguri, înflorindu-i gând ceresc de vară,
fiorul nopţilor de ieri şi-n vis, plutind cuminţi
întroienite-n flăcări, ninsorile din violetul nor
cu sângele tău raiul scurs din irişi în amor !…
Îţi bat sfios în geam, cu-vintele-ţi brodează,
trezind din lung dezmierd, balsamurile criste
în cerul tău adânc îngenuncheat în sfinţi…
Îngeri blânzi rostogoliţi în bulgări de zăpadă,
în jocuri lungi cu fulgi şi clopoţei de-argint,
cântă-n alaiul iernii, în cor şi-apoi se prind
copii în şiruri lungi, pe săniile în urcuş
şi-n coborâşuri repezi, pe sub poduri de gheaţă…
Sunt îngeri în uluca văii vântului cuprinşi :
copii în jocuri lungi, târzii, de vise, bucurii,
în valul după valul sublimelor simţiri !...
Sorbind lumina dulce ferestrei de-amintiri,
adună bujorii din grădinile iernii, copii :
îngeri crini, îngeri sfinţi, îngeri calzi, îngeri blânzi…
în rai şi vis, roind în multe sfinte nebunii !…
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu