. ... EA ŢI-A ZÂMBIT
-să înveţi s-ajungi din nou supus,
de strajă multor neputinţe,
un îngeresc păstor al turnului sedus,
căzut ecou a câte-s ne-mplinite,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…
-să înveţi cum să iubeşti şi să-l dezbraci
arzând în pâine, miezul zilei mai carnal,
pe creste gândurile rele, rătăcind
şi-n lanul plin de maci albaştri,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…
să aromezi cu focul sevei stelei
prin oase drepte, sângele din Crist
de cercul crucii, umbra răstignind,
de braţul flăcării s-o prinzi,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…
-să îl primeşti pe orb în razele-i de- atunci,
în ea, să-l uiţi şi-n ea să-nveţi
cum să-nfloreşti un crin sălbatic,
sângerând pe seară diafane astre,
cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…
Pe BOLTA de cinabru , în adânc fior
şi-n zborul grav de fluturi albi,
s-o-nveţi să ardă –n al tău trup
sedus de argilitele himere,
...cu tâlc ea ţi-a zâmbit!…
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu