Literatura, Magnetice iubiri, Gheorghe Apetroae Sibiu

REVEDEREA DIN ZORI

MAGNETICE IUBIRI
Cu dintre «da» şi «nu», iubind,
o osie a lumii pământeşti,
greu de crezut, ai reuşit
s-o-nvârţi uşor în cerul ei,
beat de - primat,un misogin
în buiecii, aici şi-atunci,
în Totul , chinuri ce sporesc
magnetic, sfintele iubiri…
poţi şi să răstigneşti ce-i fals
de cerul cris şi anatas, să ungi
cu-vintele-i cu mir de dor …
De Dumnezeu, văzut, urcat
pe crucea rozelor târzii
şi vrerilor de azi, de mult,
socratic- aletheic crez,
eşti răstignit Ne-început !…
Dai serii kantean tribut,
tot trupul firii,umbra sferei
a razei reci şi-o mulţumeşti,
în luminări i-ascunzi albastrul-
noi pasiuni, cerşindu-i, vii,
plăcerile le scurgi în har
platonice în duh, simţiri…
un nimb magneticei iubiri !…
Pe toate le atârni un rest
de alb-smaralde despărţiri
pe nudul stelei ruginii,
si-i arzi târziile-ntâlniri
în îngeri blânzi şi-n fluturi ninşi
din cântec, soarele, când plângi,
sorbi rost ne-rosturi din parfum
corolelor camatice-n porniri… :
dorinţele - noi vreri cereşti,
ambroziile zeului bătrân !…