COLOCVIUL CULTURAL – SOCIOLOGIC DE LA SIBIU – MARGINALII
Eseu publicat de Gheorghe Apetroae în MONITORUL DE SIBIU, anul V, nr. 1082-23704 , joi, 6 iunie 2002
În ziua de 30 mai, a.c. s-a desfăşurat în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene ASTRA , Filiala Cibin, a doua ediţie a Colocviului cultural- sociologic de la Sibiu. Manifestarea a constituit o activitate cultural-sociologică a Despărţământului Sibiu- Central al Asociaţiunii ASTRA şi, personal, în calitatea de membru fondator al Asociaţiunii ASTRA – rediviva, mi-am asumat responsabilitatea acestui colocviu, cât şi moderarea lucrărilor .
Tematica a fost, în principiu, asemănătoare celei de la prima ediţie , desfăşurată tot la Sibiu, în luna aprilie a anului 2001 şi aceasta din dorinţa agregării unui puternic curent cultural-sociologic la Sibiu, care să cerceteze, din punct de vedere epistemologic-scientist, fenomenele sociale actuale, atât cele interne cât şi cele internaţionale , văzute prin prisma implementării doctrinelor filosofice contemporane în restructurarea pozitivă a ordinii interne şi internaţionale. Să fie identificate, în acelaşi timp, unele posibilităţi de relaţionare reflexivă a condiţiilor social culturale istorice şi actuale ale societăţii româneşti, în ansamblul cultural şi sociologic naţional, din care să fie emanate unele principii cultural-sociale şi social-politice axiomatice care, extrapolate în spaţiul cultural şi spiritual , să devină constructive şi să contribuie la soluţionarea problematicii sociale complexe a spaţiului transilvănean şi naţional.
Colocviul a urmărit direcţiile cultural-sociologice tradiţionale ale ASTREI, de introducere şi cultivare în structurile sociale ale tuturor comunităţilor locale din întreg spaţiu naţional , prin instituţiile de cultură ,cele sociale şi spirituale, a elementelor de liant social-cultural românesc.
Să enumerăm , dar, temele conferinţelor susţinute la al doilea colocviu cultural-sociologic de la Sibiu şi protagoniştii acestora : Conferinţa 1: ”Valorile social culturale şi compatibilităţile axiologice între religie şi cunoaşterea ştiinţifică „- prof. univ. dr. Ilie Moldovean; Conferinţa 2 : „Octavian Goga – poet al lacrimii „ – prof. Virginia Hodorogea, vicepreşedinte al ASTREI şi redactor şef al revistei „FOAIA POPORULUI”; Conferinţa 3: „ Receptarea lui Blaga la început de mileniu”- prof. univ. dr. Ioan Mariş , Facultatea de Litere din cadrul U.L.B. Sibiu; Conferinţa 4: „Critica antropologiei existenţialiste în viziunea concepţiilor filosofice ale reprezentanţilor Şcolii de la Frankfurt şi deschiderile ASTREI spre promovarea valorilor cultural-ştiinţifice „ – cadru univ. asociat dr. ing. Gheorghe Apetroae, membru fondator al ASTREI.
Sub aspectul reuşitei lucrărilor acestui colocviu , s-a remarcat , la toţi conferenţiarii, relevarea şi reperarea unei serii de elemente şi aspecte concrete privind problematica naţională actuală a societăţii româneşti şi s-a reţinut accentuarea diminuării constante a forţelor umane materiale, a valorilor cultural spirituale româneşti din tot mai multe comunităţi locale din spaţiul Transilvan ( Ilie Moldovan), necesitatea implicării culturale şi sociale a Asociaţiunii ASTRA în viaţa comunităţilor , cu scopul de a salva şi de a întări fiinţa naţională românească şi toate spaţiile româneşti ( Gheorghe Apetroae ) . S-a relevat implicarea legislativului - instituţiei reprezentative a electoratului român şi a altor organisme guvernamentale prin elaborarea de legi şi măsuri de normalizare administrativă , care să asigure cadrul de transfer a unor părţi însemnate din patrimoniul Statului Român , în perimetrele administrative ale acestor comunităţi, în proprietatea unor populaţii etno-genetice româneşti care îşi manifestă dorinţa de a-şi stabili domiciliul definitiv în zonele slăbite conjunctural de o serie de elemente româneşti, asigurând şi , întărind, totodată, instituţiile de cultură şi spiritualitate românească în aceste teritorii. S-a relevat, de asemenea, necesitatea implicării spiritual-religioase active , coerente a bisericii ortodoxe române , începând cu mitropoliţii şi episcopii, până la ultimul slujitor bisericesc, în viaţa culturală şi spirituală a acestor comunităţi. Se stă cu prea multă pasivitate în faţa izolării evidente, până la suprimare a elementelor culturale şi spirituale româneşti din o mare parte a spaţiului nostru naţional din Transilvania( Ştefan Munteanu). S-a evidenţiat necesitatea acţiunii de contracarare a pericolului iminent al politicii de regionalizare a spaţiului european, care are ca efect, prin inducerea principiului fals al autodeterminării, alienarea populaţiei româneşti din unele teritorii transilvane, urmărindu-se chiar o pierdere a suveranităţii naţionale în aceste teritorii, în contextul regionalizării şi descentralizării administrative.
S-a cerut o intensă politică naţională de reintroducere în aceste teritorii istoric - româneşti a elementelor de cultură şi spiritualitate, în principal ortodoxe, specifice întregului spaţiu naţional român, eliminate sau diminuate tot mai mult, în ultimul timp, în aceste teritorii , aşa cum le relevă cercetarea sociologică şi studiile de doctorat pe această temă (Ilie Moldovan, Ioan Mariş, Ştefan Munteanu).
În colocviu s-a apreciat influenţa cultural-religioasă a thomismului şi neothomismului
asupra valorilor sociale, cât şi influenţa şcolii de axiologie franceză, reprezentată de Louis Lavelle asupra identificării şi promovării valorilor culturale personale şi social-naţionale. S-au evidenţiat, de asemenea, procesele istorice antropologice şi căutarea unor răspunsuri asupra existenţei umane şi originii divine a omului, promovate de existenţialismul antropologic reprezentat de Soren Kierkegaard ( Ilie Moldovan) .
S-au reţinut , cu interes din partea unui auditoriu select, unele reflexii asupra existenţei comune , nivelatoare, în anonimat, sesizată de existenţialişti, cât şi unele consideraţii cu privire la drama fiinţei umane depersonalizate, cu privire la unele tentinţe de resuscitare a iraţionalismului teoretizat de Nietzsche, Dilthey şi Bergson , prin care se reîncearcă să se determine şi să se justifice , din punct de vedere social şi cultural, omul copleşit de pesimism, frica existenţei, angoasa, dezolarea, neputinţa, depăşirea, fragilitatea, precaritatea, finitudinea existenţială şi alienarea etnogenetică ( Gheorghe Apetroae). Sunt toate acestea, încercări de propagare locală şi regională a unor doctrine sociologice personaliste, prin care se propagă acceptarea violenţei personale şi implicit sociale, indecenţa morală şi polarizarea socială, obscurantismul social şi extremismul cu tentă neonazistă, revizionismul etnic-cultural şi teritorial, evidenţa, justificarea şi promovarea aşa-ziselor calităţi umane genetic superioare. Pentru o evitare a recrudescenţei acestor curente etno – cultural – sociale se impune contracararea acestora , ca structuri şi principii existenţiale dezumanizante ( Gheorghe Apetroae).
Ecourile simboliste şi sintezele folclorice din poezia lui Octavian Goga au fost sublimate de prof. Virginia Hodorogea în eseul eclatant „ Goga, poet al lacrimei”, relevat într-o ţinută literară înaltă, aspect sesizat de prof. univ. ing. Alexandru Cinteză.
Cu referire la condiţiile poetului şi la discursul exegetei, considerăm că se asistă la o creaţie existenţială inspirată din conştiinţa satului românesc, dintr-o interferenţă cu folclorul satului transilvănean în transfigurare lirică , în care lacrima, plânsul, visul, jalea, durerea constituie tot atâtea elemente structurale ale categoriei filosofice „suferinţă” , ca principiu propriu şi mereu actual al sufletului naţional românesc, într-o obsesie a înstrăinării şi însingurării, proprie existenţialismului din spaţiul transilvănean zonal şi nu numai acestuia(Gheorghe Apetroae).
Ca o filozofie existenţială cultural sociologică a fost abordat, de către prof. univ . dr. Ioan Mariş, sistemul filosofic blagian, receptarea acestui sistem la început de mileniu. Blagismul, deşi de influenţă şi de arhitectură ideologică şi epistemologică apuseană, are, totuşi, o structură filosofic categorială şi cultural spirituală caracteristică spiritualismului şi ortodoxismului românesc, care se regăseşte în spaţiul mioritic ondulatoriu transilvănean, acesta putând fi extrapolat în alte spaţii spirituale numai cu voinţă culturală naţională, fiind cu totul original, specific românesc şi transpus metaforic spaţial, incompatibil, în acelaşi timp, cu sistemele filosofice occidentale.
În contextul tematic existenţialist, colocviul a reuşit o evidenţă a rolului epistemologiilor cultural - sociale, teologice şi politice pentru cadrul social – comunitar românesc, să sesizeze slăbirea demografică şi spirituală a unor mari zone din spaţiul naţional , ca un pericol de prăbuşire a statului naţional unitar român.
Prin expunerea tematică şi intervenţii, Colocviul cultural-sociologic de la Sibiu, în această ediţie, a concluzionat necesitatea întăririi fiinţei poporului român în întreg spaţiul naţional , în principal prin întărirea ortodoxismului şi prin manifestarea unor vigilenţe sporite în anihilarea fără şovăire , neîntârziată a oricăror curente existenţiale antinaţionale, văzând în ASTRA catalizatorul cultural- social , care poate mobiliza şi amplifica, într-un tot spiritual, fiinţa românească în întreg spaţiul naţional.
Eseu publicat de Gheorghe Apetroae în MONITORUL DE SIBIU, anul V, nr. 1082-23704 , joi, 6 iunie 2002
În ziua de 30 mai, a.c. s-a desfăşurat în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene ASTRA , Filiala Cibin, a doua ediţie a Colocviului cultural- sociologic de la Sibiu. Manifestarea a constituit o activitate cultural-sociologică a Despărţământului Sibiu- Central al Asociaţiunii ASTRA şi, personal, în calitatea de membru fondator al Asociaţiunii ASTRA – rediviva, mi-am asumat responsabilitatea acestui colocviu, cât şi moderarea lucrărilor .
Tematica a fost, în principiu, asemănătoare celei de la prima ediţie , desfăşurată tot la Sibiu, în luna aprilie a anului 2001 şi aceasta din dorinţa agregării unui puternic curent cultural-sociologic la Sibiu, care să cerceteze, din punct de vedere epistemologic-scientist, fenomenele sociale actuale, atât cele interne cât şi cele internaţionale , văzute prin prisma implementării doctrinelor filosofice contemporane în restructurarea pozitivă a ordinii interne şi internaţionale. Să fie identificate, în acelaşi timp, unele posibilităţi de relaţionare reflexivă a condiţiilor social culturale istorice şi actuale ale societăţii româneşti, în ansamblul cultural şi sociologic naţional, din care să fie emanate unele principii cultural-sociale şi social-politice axiomatice care, extrapolate în spaţiul cultural şi spiritual , să devină constructive şi să contribuie la soluţionarea problematicii sociale complexe a spaţiului transilvănean şi naţional.
Colocviul a urmărit direcţiile cultural-sociologice tradiţionale ale ASTREI, de introducere şi cultivare în structurile sociale ale tuturor comunităţilor locale din întreg spaţiu naţional , prin instituţiile de cultură ,cele sociale şi spirituale, a elementelor de liant social-cultural românesc.
Să enumerăm , dar, temele conferinţelor susţinute la al doilea colocviu cultural-sociologic de la Sibiu şi protagoniştii acestora : Conferinţa 1: ”Valorile social culturale şi compatibilităţile axiologice între religie şi cunoaşterea ştiinţifică „- prof. univ. dr. Ilie Moldovean; Conferinţa 2 : „Octavian Goga – poet al lacrimii „ – prof. Virginia Hodorogea, vicepreşedinte al ASTREI şi redactor şef al revistei „FOAIA POPORULUI”; Conferinţa 3: „ Receptarea lui Blaga la început de mileniu”- prof. univ. dr. Ioan Mariş , Facultatea de Litere din cadrul U.L.B. Sibiu; Conferinţa 4: „Critica antropologiei existenţialiste în viziunea concepţiilor filosofice ale reprezentanţilor Şcolii de la Frankfurt şi deschiderile ASTREI spre promovarea valorilor cultural-ştiinţifice „ – cadru univ. asociat dr. ing. Gheorghe Apetroae, membru fondator al ASTREI.
Sub aspectul reuşitei lucrărilor acestui colocviu , s-a remarcat , la toţi conferenţiarii, relevarea şi reperarea unei serii de elemente şi aspecte concrete privind problematica naţională actuală a societăţii româneşti şi s-a reţinut accentuarea diminuării constante a forţelor umane materiale, a valorilor cultural spirituale româneşti din tot mai multe comunităţi locale din spaţiul Transilvan ( Ilie Moldovan), necesitatea implicării culturale şi sociale a Asociaţiunii ASTRA în viaţa comunităţilor , cu scopul de a salva şi de a întări fiinţa naţională românească şi toate spaţiile româneşti ( Gheorghe Apetroae ) . S-a relevat implicarea legislativului - instituţiei reprezentative a electoratului român şi a altor organisme guvernamentale prin elaborarea de legi şi măsuri de normalizare administrativă , care să asigure cadrul de transfer a unor părţi însemnate din patrimoniul Statului Român , în perimetrele administrative ale acestor comunităţi, în proprietatea unor populaţii etno-genetice româneşti care îşi manifestă dorinţa de a-şi stabili domiciliul definitiv în zonele slăbite conjunctural de o serie de elemente româneşti, asigurând şi , întărind, totodată, instituţiile de cultură şi spiritualitate românească în aceste teritorii. S-a relevat, de asemenea, necesitatea implicării spiritual-religioase active , coerente a bisericii ortodoxe române , începând cu mitropoliţii şi episcopii, până la ultimul slujitor bisericesc, în viaţa culturală şi spirituală a acestor comunităţi. Se stă cu prea multă pasivitate în faţa izolării evidente, până la suprimare a elementelor culturale şi spirituale româneşti din o mare parte a spaţiului nostru naţional din Transilvania( Ştefan Munteanu). S-a evidenţiat necesitatea acţiunii de contracarare a pericolului iminent al politicii de regionalizare a spaţiului european, care are ca efect, prin inducerea principiului fals al autodeterminării, alienarea populaţiei româneşti din unele teritorii transilvane, urmărindu-se chiar o pierdere a suveranităţii naţionale în aceste teritorii, în contextul regionalizării şi descentralizării administrative.
S-a cerut o intensă politică naţională de reintroducere în aceste teritorii istoric - româneşti a elementelor de cultură şi spiritualitate, în principal ortodoxe, specifice întregului spaţiu naţional român, eliminate sau diminuate tot mai mult, în ultimul timp, în aceste teritorii , aşa cum le relevă cercetarea sociologică şi studiile de doctorat pe această temă (Ilie Moldovan, Ioan Mariş, Ştefan Munteanu).
În colocviu s-a apreciat influenţa cultural-religioasă a thomismului şi neothomismului
asupra valorilor sociale, cât şi influenţa şcolii de axiologie franceză, reprezentată de Louis Lavelle asupra identificării şi promovării valorilor culturale personale şi social-naţionale. S-au evidenţiat, de asemenea, procesele istorice antropologice şi căutarea unor răspunsuri asupra existenţei umane şi originii divine a omului, promovate de existenţialismul antropologic reprezentat de Soren Kierkegaard ( Ilie Moldovan) .
S-au reţinut , cu interes din partea unui auditoriu select, unele reflexii asupra existenţei comune , nivelatoare, în anonimat, sesizată de existenţialişti, cât şi unele consideraţii cu privire la drama fiinţei umane depersonalizate, cu privire la unele tentinţe de resuscitare a iraţionalismului teoretizat de Nietzsche, Dilthey şi Bergson , prin care se reîncearcă să se determine şi să se justifice , din punct de vedere social şi cultural, omul copleşit de pesimism, frica existenţei, angoasa, dezolarea, neputinţa, depăşirea, fragilitatea, precaritatea, finitudinea existenţială şi alienarea etnogenetică ( Gheorghe Apetroae). Sunt toate acestea, încercări de propagare locală şi regională a unor doctrine sociologice personaliste, prin care se propagă acceptarea violenţei personale şi implicit sociale, indecenţa morală şi polarizarea socială, obscurantismul social şi extremismul cu tentă neonazistă, revizionismul etnic-cultural şi teritorial, evidenţa, justificarea şi promovarea aşa-ziselor calităţi umane genetic superioare. Pentru o evitare a recrudescenţei acestor curente etno – cultural – sociale se impune contracararea acestora , ca structuri şi principii existenţiale dezumanizante ( Gheorghe Apetroae).
Ecourile simboliste şi sintezele folclorice din poezia lui Octavian Goga au fost sublimate de prof. Virginia Hodorogea în eseul eclatant „ Goga, poet al lacrimei”, relevat într-o ţinută literară înaltă, aspect sesizat de prof. univ. ing. Alexandru Cinteză.
Cu referire la condiţiile poetului şi la discursul exegetei, considerăm că se asistă la o creaţie existenţială inspirată din conştiinţa satului românesc, dintr-o interferenţă cu folclorul satului transilvănean în transfigurare lirică , în care lacrima, plânsul, visul, jalea, durerea constituie tot atâtea elemente structurale ale categoriei filosofice „suferinţă” , ca principiu propriu şi mereu actual al sufletului naţional românesc, într-o obsesie a înstrăinării şi însingurării, proprie existenţialismului din spaţiul transilvănean zonal şi nu numai acestuia(Gheorghe Apetroae).
Ca o filozofie existenţială cultural sociologică a fost abordat, de către prof. univ . dr. Ioan Mariş, sistemul filosofic blagian, receptarea acestui sistem la început de mileniu. Blagismul, deşi de influenţă şi de arhitectură ideologică şi epistemologică apuseană, are, totuşi, o structură filosofic categorială şi cultural spirituală caracteristică spiritualismului şi ortodoxismului românesc, care se regăseşte în spaţiul mioritic ondulatoriu transilvănean, acesta putând fi extrapolat în alte spaţii spirituale numai cu voinţă culturală naţională, fiind cu totul original, specific românesc şi transpus metaforic spaţial, incompatibil, în acelaşi timp, cu sistemele filosofice occidentale.
În contextul tematic existenţialist, colocviul a reuşit o evidenţă a rolului epistemologiilor cultural - sociale, teologice şi politice pentru cadrul social – comunitar românesc, să sesizeze slăbirea demografică şi spirituală a unor mari zone din spaţiul naţional , ca un pericol de prăbuşire a statului naţional unitar român.
Prin expunerea tematică şi intervenţii, Colocviul cultural-sociologic de la Sibiu, în această ediţie, a concluzionat necesitatea întăririi fiinţei poporului român în întreg spaţiul naţional , în principal prin întărirea ortodoxismului şi prin manifestarea unor vigilenţe sporite în anihilarea fără şovăire , neîntârziată a oricăror curente existenţiale antinaţionale, văzând în ASTRA catalizatorul cultural- social , care poate mobiliza şi amplifica, într-un tot spiritual, fiinţa românească în întreg spaţiul naţional.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu