IN TEMPLUL TĂU
În Olimp, nu ştii că e Palas- Atena ?
Noi hoinăream prin clipa duhurilor sfinte,
păşind lumina lor pe tăinuite plaiuri,
ne-linişti, răscolind în sufletele re-trezite
chemările de flăcări vii, din abisale graiuri !…
Ne-mpreunam în glia crudă şi ne răscoleam
în sânge, patimile cărnii, albă-n zodii -
taina balsamurilor de canine roze…
Îşi lepădau de-ntoarcere, hlamidele, irozii !..
Şi vrerii i-aprindeam nimbul de nemurire,
cu vlaga ei, fiind în horele de slavă, prinşi ;
juram pe veci iubirii credinţă de slujire,
cu Dumnezeul, logodiţi, de braţele-i cuprinşi !…
Dar cerul ne privea, curtând fântânile adânci
cu ochii sfintelor cofei în violete plângeri,
cum mulţumeam l-arhanghelii bătrâni
de slobozirile în paradisul plin de ingeri !…
De cât ne-am bucurat de-nsufleţirea sorţii,
tu prohodeai visului viu plecarea tristă
în zborul mai departe de rostirea morţii,
în chip de rozasie stea, cu semne de ispită !…
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu