. GHEORGHE APETROAE - VII SONATA AŞTRILOR
GERMINAŢII ASTRALE
Cu Apollon dansezi în templu -
at home şi-l umpli de patimi…
Ştiind că Dumnezeu e-n EL,
te fluturi şi în sânge-ţi zbate
infernul, fulgerând prin aripi…
Cobori o stea la porţi de-Oracol…
o-nchini la chipu-i provident-
un neofit, sfidând Înaltul,
şi visu-i levitezi în raze,
iar morţii -i germinezi hazardul…
Ţi - arată-n schimb faţa de gheaţă
oglinda – i ştearsă de emoţii
şi sacrilegii … Scyllă -n cer,
simţi verva-i creşterii în graţii…
- tu come whenever you like –
Când vrei să-i aperi de erinii
fatidic locu-i, de lumină-i ţii …
erotic - gol şi un nepăsător
o minţi şi-i intonezi sonate,
boeme rapsodii de moarte…
Pe cer de bronz , aprinzi Treimi,
în joc de bolţi , pe porţi de rai
mai criste-n rug, ne-linişti scurgi…
te-nchini la marele-i iubiri
şi ţii de ne-nceput , barbar
de unde-ai fi, salvând joc , grai ,
spumosul sânge- al nimfei blue,
în faceri germinezi nocturn…
Te tot ridici trancendental,
şchiopând în joc...de alt cancan
o legi, descoperind cu-vinte,
în arcul cerului din stânci
simţiri , la Argos o conduci
iar spre infern cu Circe-i schimbi
traseul morţii, contopindu-l
cu-n rai de sâni hierofani,
în zbucium de-alergări, îi mângâi
vulcanici , ochii de lumini
pe lungi canioane, şiroind
din stinşii irişi, sângerarea vidă…
Discurs encomiastic ţinut de scriitorul Gheorghe Apetroae Sibiu la deschiderea lucrărilor Colocviului cultural-sociologic de la Sibiu, ediţia a patra.
Despre existenţialistul Mircea Vulcănescu
¤ INTRODUCERE---
Ediţia a patra a Colocvilui cultural sociologic de la Sibiu se desfăşoară sub patronajul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Sibiu, a domnului director profesor Vasile Crişan , reprezentat la lucrări de domnişoara inspector prof. Aurelia Marcu şi are loc în sala de conferinţe a Ordinului Arhitecţilor din România din strada Tribunei. În acest context, ca organizator al acestui colocviu şi în numele colaboratorilor mei la realizarea tematică a acestuia, ţin să mulţumesc celor două instituţii pentru generozitatea gestului lor amfitrionic.----
Rostul acestor colocvii cultural sociologice , pe care le-am iniţiat personal în anul 2001 în cadrul acţiunilor culturale ale Asociaţiunii ASTRA, este acela de a identifica axiologic şi reliefa personalităţile româneşti din domeniul culturii şi din celelalte sfere ale societăţii, în dreptul spaţiului lor istoric şi contemporan , pentru contributiile conceptuale şi artistice în elevarea acestor domenii,pentru aportul lor sistemic în construcţia fortificaţiilor culturale, spirituale şi ştiinţifice sindinamice ale poporului nostru în spaţiul cultural şi social european., de-alungul istoriei sale milenare.---- De această dată am gândit la rolul acestei ediţii a colocviului în actualizarea celui care a fost Mircea Vulcănescu, sociologul şi eticianul român implicat social, acum când se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa. Acesta, făcând parte din pleiada de stele ale culturii româneşti ,amintind de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica,, Petru Comarnescu, H.H. Stahl ş.a. , acesta prin întreaga sa activitate s-a remarcat ca un apreciat publicist şi sociolog, un strălucit tehnocrat , cel care deşi regretabil de repede a fost golit de biologic, spiritualitatea-I adâncă continuă a ne vorbi şi a-l înălţa în panteonul intelectualilor sacri.----¤ SCURTE REFERIRI LA EDIŢIILE ANTERIOARE
Pentru început , ca iniţiator şi organizator al colocviilor cultural-sociologice de la Sibiu, îngăduiţi-mi, vă rog, a realiza o retrospectivă a acestor colocvii, nominalizând principalele teme şi participanţii cu studii şi comunicări la ediţiile anterioare, precum şi a releva succint istoricul apariţiei şi consolidării sociologiei ca disciplină fundamentală în ierarhia ştiinţelor social-umane.----
Primul colocviu pe care l-am organizat în anul 2001 a avut ca temă generală “ Rolul raţionalismului în dezvoltarea societăţilor umane”. ----Această temă a înflăcărat spiritul cărturăresc al unor reputaţi magiştri de la institutele universitare din Sibiu, răspunzând la chemările mele persoanalităţi cu o activitate prodigioasă în planul cultural- filosofic şi ştiinţific al Sibiului.--- .Amintim pe domnul prof. univ.. dr. Alexandru Hudiţeanu, doctor în filosofie,directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, mult considerat prin participarea constantă a domniei sale cu comunicări în toate colocviile anterioare ediţiei de astăzi, un prim exponent al acestei activităţi cultural- sociologice.---- Tema prezentată de domnia sa în primul colocviu a fost “ Raţionalismul cartezian reflectat prin prisma criticismului raţionalist kantian şi raţionalismul contemporan la Ferdinant Gonseth, Jean Piaget, Gaston Bachelard, Karl Poper şi Thomas Kuhn. Tot la prima ediţie a colocviului cultural sociologic de la Sibiu, conferenţiarul universitar dr. Anca Sârghie de la Universitatea “Lucian Blaga “ din Sibiu, a comunicat doct despre “Opera filosofică a lui Rene Descartes comentată de Constantin Noica”. De asemenea prof. univ. Alexandru Cinteză , specialist în astronomie şi teoria erorilor , a comunicat despre “ Incertitudine, hazard şi ştiinţă , sau despre opoziţia dintre raţionalismul cartezian şi empirism” Personal am comunicat despre “ Principiile raţionale admise în concepţiile sociologice ale reprezentanţilor Şcolii de la Frankfurt şi ale “Noii Filozofii” cu extrapolări şi valorizări ideologice în planul politio-social al societăţii româneşti contemporane”.----
Referindu-mă la cea de a doua ediţie a Colocviului cultural-sociologic de la Sibiu, care a avut loc în anul 2002, în această ediţie s-a abordat o tematică mai variată pe domeniul valorilor culturale româneşti, raportate la cele europene.--- A fost de substanţă cultural- sociologică comunicarea şi intervenţiile realizate de prof.univ. dr. Ioan Mariş , de la Universitatea “Lucian Blaga”. Acesta a prezentat studiul “ Conceptul de blagism în filozofie şi literatură”.--- De aceeaşi factură a fost şi participarea preotului prof. univ. dr . Ilie Moldovan. Acesta a comunicat “Despre valorile cultural- religioase şi compatibilităţile axiologice între religie şi cunoaşterea ştiinţifică, cu referire la Toma d-Aquino, Soren Kierkegar şi Louis Lavelle. --- In acelaşi context , prof. univ . dr. Alexandru Hudiţeanu a dezvoltat în cea de a doua ediţie a colocviului, tema “ Valori ale umanismului”, iar profesor Virginia Hodorogea, vicepreşedinte al Asociaţiunii “ASTRA” a comunicat colocviului, într-un eseu eclatant, încărcat de un tezaur de metafore, despre “ Goga, poet al lacrimei”.--- Personal am comunicat despre “ Critica antropologiei existenţialiste şi deschiderile ASTREI spre promovarea valorilor cultural ştiinţifice”.----
În ediţia a treia, din 26 decembrie , 2003, am conceput şi promovat în colocviu tema generală “ Consideraţii filozofice cu privire la evoluţia valorilor culturale şi rolul culturii în sistemele sociale contemporane”. Au fost abordate din spaţiul cultural naţional, cu extrapolări la cel cultural european şi internaţional , aspecte privind conflictul valorilor în desăvârşirea ansamblurilor culturale naţionale, liberalismul cultural, libertatea naturală a creaţiei, raporturile dintre cultură, religie şi ştiinţă în dinamica societăţilor contemporane şi protecţionismul în cultură, ca mijloc de ierarhizare socială.--- După ce am relevat aspectele principale din sfera culturală a socialului contemporan, în intervenţia sa, prof. univ. dr. Alexandru Hudiţeanu, a comunicat despre “ Definirea valorilor culturale “,relevând ,în context, raportul dintre subiectul cognoscibil şi realul social concret şi pragmatismul cultural promovat de Richard Rorty , cu cuantificările raţionale de “dat “ şi “adus” în planul creaţiei şi al cunoaşterii sociologice şi despre cunoscutul său concept” Moartea epistemologiei” ---.Prof. Adina Vlaicu, inspector la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu a comunicat despre “ Cunoaşterea şi valorificarea talentelor şi geniilor creatoare, premise ale marii culturi”, iar prof. univ. Alexandru Cinteză a comunicat despre “Definirea conceptului de cultură în sistemele sociale contemporane”. ---In aceeaşi ediţie, preot drd. Florin Oancea, scriitor, redactor-reporter la televiziunea PROTV a comunicat despre “Admiterea în identificarea şi promovarea valorilor culturale şi etico-sociale a conceptului sincategorematic în sintagma “ ascultă şi cealaltă parte”, tot mai puţin respectat de oportuniştii culturali ai perioadei post-revoluţionare .--- Personal am comunicat despre “ Conflictul valorilor culturale în sistemele sociale contemporane şi despre liberalismul cultural”. Am promovat ,de asemenea, în acest colocviu o analiză cu privire la condiţia actuală şi de perspectivă a culturii naţionale şi pe care am intitulat-o “Manifestul Cultural de la Sibiu “,structurat în 16 capitole, o reflexie socială privită cu interes de toţi participanţii la lucrările colocviului.---
Dacă primele trei ediţii ale colocviului le-am organizat sub egida Asociaţiunii “ ASTRA”, a cărui membru fondator sunt, a Bibliotecii “ASTRA” şi a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, a patra ediţie, cea de astăzi, din unele motive tehnice, am organizat-o sub patronajul direct al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu.
Această ediţie, a 4-a , cu tema „ Mircea Vulcănescu, 100 de ani de la naşterea sa”, raportată la primele trei , reuneşte un număr mai mare de personalităţi din viaţa universitară, culturală şi socială a Sibiului, demonstrând interesul pentru factura ştiinţifică înaltă a primelor trei ediţii, pentru reuşita acestei manifestări iniţiate şi organizate în spaţiul cultural- social al Sibiului. ---Tema generală a acestui colocviu, fiind “Contribuţia lui Mircea Vulcănescu la definirea sistemului sociologic românesc fundamentat de Dimitrie Gusti şi de ceilalţi reprezentanţi ai Şcolii sociologice de la Bucureşti , cu raportarea problematicii sociologice româneşti contemporane la sistemele sociale create de Comte, Durkheim, Moreno şi de reprezentanţii Şcolii de la Frankfurt”, această consider că este de mare actualitate şi valoare ştiinţifică sociologică şi de aceea mi-am propus să o relevez cu ocazia împlinirii, în acest an, 2004, a 100 de ani de la naşterea lui Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai importanţi gânditori existenţialişti români.--- În cadrul acestei ediţii, care promovează un dialog deschis între participanţi , relevez următoarele studii şi comunicări tematice:---1. Influenţa factorilor etico-psihologici în dinamica societăţii româneşti- prof. univ. dr. Alexandru Hudiţeanu;--- 2. Mircea Vulcănescu şi “Dimensiunea românească a existenţei- conf. Univ. dr. Dumitru Chioaru;--- 3. Mircea Vulcănescu, gazetar- prof univ. dr. Ion Dur ;--- 4.Prezenţa divină ân studiile laice-sociologice întreprinse de Mircea Vulcănescu şi Ioan Covrig Nonea- preot prof. univ. dr. Ilie Moldovan; ---5. Mircea Vulcănescu şi dimensiunea religioasă a existenţei- preot drd. Florin Oancea şi , în sfârşit, --- tema a 6- a „Raportarea sistemelor sociologice româneşti la existenţialismul social promovat în cadrul Şcolii de la Frankfurt. Despre alienare şi depersonalizare în societatea unidimensională” îmi aparţine, ca referent în acest colocviu. ---Celelalte teme programate în cadrul acestei ediţii, aşa cum au fost mediate în presă şi în celelalte medii de informare nu pot fi momentan abordate din cauza unor indisponibilităţi neprevăzute pentru raportori.--- In plus de cele relevate până acum, doresc să apreciez, la cele mai înalte cote de moralitate şi recunoştinţă, prezenţa cu studenţii de la secţia de sociologie- etologie a prof. univ. dr. Corneliu Bucur , senator, care după cum ştiţi ,în funcţia sa de director general al Muzeului Tehnicii şi Tradiţiei Populare “ASTRA”, a militat necontenit ,de decenii, pentru promovarea valorilor cultural-sociale în integritatea spaţiului naţional - românesc.---
Trecând, la alte aspecte organizatorice ale acestui colocviu, ţin să apreciez acceptarea domnilor profesori universitari Ion Dur, şeful catedrei de filozofie şi jurnalistică din cadrul Facultăţii de Jurnalistică şi Filozofie Sibiu şi Ilie Moldovan , conducător de doctorate în cadrul Facultăţii de Teologie Sibiu de a asigura moderarea lucrărilor acestui colocviu.--- Sper ca domniile lor să selecteze din tematică şi să includă în dialog , in acest periplu pe domeniul operei şi activităţii cultural sociologice a gânditorului , spre interpretare şi valorizare, acele elemente de cunoaştere sociologică, existenţialiste, elaborate de Mircea Vulcănescu, şi să monitorizeze intervenţiile în direcţia conturării personalităţii sale, astfel ca toţi participanţii să-şi poată releva în comunicări şi intervenţii principiile tematice cu şansa construirii , în sinteze şi concluzii, de noi concepte şi tipologii sociologice , specifice socio-toposurilor româneşti ce pot fi informatizate şi valorizate politic de societatea românească contemporană, în soluţionarea ipotezelor şi a condiţiilor limitative din socialul contemporan, constituindu-se, astfel, un vectori pozitivi ai cunoaşterii sociologice contemporane în construcţia durabilă , axiologic - dorită a societăţii româneşti.
¤---REFERIRI LA ETAPELE DE FORMARE A SOCIOLOGIEI CA DISCIPLINĂ INDEPENDENTĂ
----Trecând la o altă etapă a intervenţiei mele în deschiderea lucrărilor acestui colocviu, aşa cum am ţinut să remarc de la începutul intervenţiei, voi încerca să realizez o foarte scurtă incursiune istorică in câmpul practicii sociologice, pentru ca auditorul, format în cea mai mare parte din studenţi de la secţiile de jurnalistică, filozofie şi etnologie din cadrul Universităţii “Lucian Blaga”, a căror participare o salut , mulţumindu-le pentru participare, să se familiarizeze cu problematicile cultural-sociologice şi să se introducă facil în dezbaterea colocvială .----
Vă rog să acceptaţi acest demers, chiar cu riscul de a răpi un anumit timp din dezbaterile colocviului, pentru care, vă mulţumesc. ----- Stimaţi participanţi! Se ştie că a existat întotdeauna şi pretutindenea , o nevoie de legitimare a construcţiei sociale, de descoperire şi valorizare a arhitecţilor sociali autentici, precursori ai sistemelor cultural sociologice din perspectiva sociologică.--- Să luăm, aşadar, ca primă etapă sociologică, sofismul. Fiecare om , desigur în contextul subiectiv relaţionat la cel obiectiv, are adevărul lui, va afirma Protagoras. Orice judecată, cu referire şi la social, este adevărată, tot el o va susţine.--- Nici o judecată, bineînţeles, şi în contextul subiectului interelaţionat social, nu este adevărată va susţine Gorgias.--- Aceste afirmaţii, făcănd abstracţie de acele paradoxuri insolulubilio - sincategorematice, deci contradictorii, în realitate sunt echivalente, de unde o realitate a adevărului este imanentă în construcţia istorică a societăţilor.--- Dar doctrina sofiştilor va fi combătută categorial- aletheic, de Socrate. Acesta va arăta că ştiinţa are ca obiect generalul şi ca instrument de percepere şi măsurare a generalului, conceptul.---Prin instrumentul “Concept” se realizează acordul omului cu el însuşi şi cu alţii. Iată, dar, de pe atunci, o evidenţă a inter-relaţiilor generale - sociale , faptul că Socrate va releva, prin formularea de concept că “ Certitudinea adevărului este subiectivă- relativă” . în planul social.---
Platon, încercând să dea certitudinii o semnificaţie obiectivă( în raportul dintre subiect şi natural-social), afirma existenţa conceptelor socratice în afara noastră, deci ne-subiective. Este vorba , dar de epistemologia “realistă” greacă născută din reflexiile idealist-raţionaliste ale lui Platon în încercarea de a formula legile gândirii logico-matematice (Platon: Fedon; Lysis; Timaios; Phaidros; Menon-Anamnesis; Republica,XIII; Phaidon; Cratylos ; Symposion şi ale lui --- Aristotel asupra logicii ( Aristotel:Primele analitice; Analiticile secunde; Metafizica) ,toate, ca ştiinţe ne-experimentale, la acea dată.--- În acest registru filosofic ni se relevă faptul că Platon va situa ideile (eidos) într-o lume exterioară a subiectului, deci transcendentală. Desigur, teoria ideilor va deveni la Platon şi teorie a existenţei, realitatea, devenind, astfel, principială, direct dependentă de intelegibilitate. Pentru că pentru Platon, ceea ce nu este inteligibil, nu există, pentru el, generând astfel principiul existenţialist al idealismului pur. ---- Aristotel va atribui ideilor- analitice sau formelor-geometrice ,din perspectiva naturală şi din perspectiva socială “ o existenţă şi un rol independent de subiect şi al căror rol (al ideilor şi al formelor) este “însuşi” şi subiectul, subordonat, dar nu va specifica toposul ideilor şi formelor, poziţia lor spaţială , şi interioară, deci subiectivă, cum o rezolvase Platon, într-o lume exterioară subiectului, abandonându-le într-un cadru relativ, fie exterior, fie interior subiectului. --- A fost rândul istoric al raţionaliştilor, începând cu Rene Descartes, neoraţionaliştilor, prin exponentul lor Imannuel Kant ,pozitiviştilor , reprezentaţi , în principal, de Auguste Comte,cel care introduce printre primii şi termenul de sociologie în stiinţele cunoaşterii scientiste şi, în sfârşit , a neopozitiviştilor existenţialişti scientisti,
¤---CONTRIBUŢIA LUI MIRCEA VULCĂNESCU LA DEZVOLTAREA ŞCOLII DE SOCIOLOGIE DE LA BUCUREŞTI.---
În ţara noastră,în perioada interbelică, Mircea Vulcănescu , inspirat de şcoala sociologică de la Bucureşti condusă de Dimitrie Gusti, a cărui asistent a fost, a devenit un reper în construcţia ideologică a societăţii româneşti contemporane. ---A reuşit acest lucru prin promovarea în domeniul sociologic, cunoaşterea ştiinţifică, a epistemologiei sociologiei, prin perceperea sau descoperirea multitudinii inter-relaţiilor subiectului ontologic raţional cu viaţa social politică a duratei sale - existenţiale şi , desigur, în extrapolare istorică, din perspectiva sociologică cu oricare epocă existenţial umană,, din evoluţia materială şi spirituală a societăţilor umane.--- Şi, a reuşit Mircea Vulcănescu, acest lucru prin interesul manifestat în cunoaşterea cât mai completă a raporturilor sferelor sociale în interiorul societăţii româneşti interbelice şi postbelice, cadrele lor sociale , cu un demers sociologic-epistemologic implicativ pozitiv.--- Pentru susţinere, voi releva mai jos un segment din textul elaborat de Traian Herseni cu titlul originar” Mircea Vulcănescu (1904-1952) text prin care se prezintă contribuţia lui Mircea Vulcănescu în domeniul sociologiei, relevând în subtitlul textului că “… marea lui vocaţie a fost metafizica, logica şi teoria cunoaşterii…” ---Voi reda ,în continuare, spre conturarea personalităţii sale pe domeniul sociologiei , părţi din acest text, scris de acest mare sociolog român: [[ “ Societatea este considerată de Mircea Vulcănescu, interpretându-l pe Dimitrie Gusti, o “ unitate autonomă de manifestări culturale şi economice, organizate juridic şi condiţionate cosmic, biologic, psihologic şi istoric”. Natura acestei unităţi este o “voinţă socială”…Scopul monografiei este “caracterizarea sociologică a voinţei sociale”.--- De asemenea, cu privire la teoria raţionamentului experimental Traian Herseni a ţinut să releveze unele precizări teoretice realizate de Mircea Vulcănescu, şi anume: “1. Numim cadre ansamblurile mari de factori care influenţează voinţa socială. Voinţa socială reacţionează, creând manifestări. ---Cadrele nu sunt deci cauze propriu-zise ale manifestărilor, ci numai condiţii ale acestora, voinţa socială având o putere proprie de reacţie.--- Aceste manifestări sunt însă efectiv cauzate de către ansamblul factorilor, cadrul şi voinţa socială laolaltă. Invers, voinţa socială va fi caracterizată prin raportarea manifestărilor la ansamblul cadrelor…În orice cercetare socială va trebui să deosebim cu îngrijire, prin urmare: I. Cadrele (mediul), II. Manifestările (realităţile sociale), III. Voinţa socială(unităţi, structuri şi procese sociale)”. --- Mergem mai departe: “După natura factorilor, distingem mai multe cadre, având fiecare o acţiune proprie asupra voinţei sociale şi faţă de care aceasta are şi ea o reacţiune proprie. Vom avea: Factori ( spaţiu, viaţă, viaţă sufletească, timp); Cadre (cosmic, biologic, psihologic, istoric); acţiune (natură, rasă – tip, constrângere, tradiţie) şi reacţie (cultură, selecţie, tendinţe de economie şi inovaţie). Printr-o notă la text se relevă că “ Problema sociologică a cadrelor stă în determinarea reacţiunilor voinţei sociale, faţă de acţiunea acestora. Reacţiunea se exprimă prin manifestări”. --- Tot Mircea Vulcănescu s-a gândit să folosească sistemul sociologic al lui D. Gusti pentru calcule previzionale sau prognoze sociale determinate factorial-social. Cadrele însemnând ,după el, putinţe (virtualităţi sociale), (şi- n.n.) raportându-le la manifestările existente, vom avea: 1. Cadre sărace + manifestări reduse =tendinţe statice, perspective de stagnare; 2. Cadre sărace (virtualităţi reduse) + manifestări dezvoltate ( foarte active) = tendinţe de regres, perspective de decădere; 3. Cadre bogate, puternice + manifestări încă reduse = tendinţe revoluţionare, perspective de transformări repezi; 4. Cadre bogate(putinţe mari) + manifestări dezvoltate = tendinţe de progres, perspective de dezvoltare continuă şi echilibrată…---Mai trebuie să amintim şi încercarea lui, acceptată apoi de întreaga şcoală sociologică de la Bucureşti, de a adopta o tipologie a unităţilor sociale, în comunităţi, instituţii şi grupuri,inspirată, înţeleg, din syndinamica tipologiilor biotice,în extrapolări similitudinale, ceea ce a însemnat, pentru acele vremuri, o dezvoltare necesară a sistemului scolii de la Bucureşti…---Mircea Vulcănescu, a fost nu numai ”filozoful” şcolii, dar şi “economistul” ei,…ne-a rămas de la el un studiu extrem de valoros, pe cât de precis, pe atât de complet: Teoria şi sociologia vieţii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui stat.,… neegalat pe plan românesc până astăzi…va releva Herseni.--- În ce priveşte metodologia (cercetării economice) , “ aceste cercetări se pot grupa în două momente metodologice…în orice analiză sociologică…vom întâlni două cercetări cu totul deosebite ale realităţii sociale: 1. una fenomenologică şi 2. Alta etiologică… După el: Max Weber, Scheler, Werner Sombart au meritul de a fi pus pentru întâia oară în evidenţă…importanţa metodei fenomenologice în ştiinţele sociale…( în sensul că după “înţelegere” poate şi trebuie să urmeze ”explicaţia”. Numai Petre Andrei în „ Das Problem der Methode în der Soziologie”, Leipzig, Otto Harrassowitz, 1927, 39 p, a mai pus, înaintea lui Mircea Vulcănescu, cu atâta fermitate şi precizie, necesitatea “metodei comprehensive" în sociologie, metodă calitativă prin excelenţă…” Pentru sociologie, ca şi pentru orice altă ştiinţă, explicaţie înseamnă…”desprinderea relaţiilor cu sens existenţial dintre un fapt şi alte fapte” .---- Cu alte cuvinte: lămurirea împrejurărilor apariţiei unui fapt însemnând tocmai împrejurarea necesară acestei apariţii. Deosebirea dintre etiologia şi fenomenologia unui fapt se referă, prin urmare, la discriminarea ce se poate face , în existenţa în genere, între esenţă şi prezenţă( so sein , deosebit de- da sein), deosebire dintre ce e şi cum se produce faptul. În cadrul sistemului şcolii sociologice de la Bucureşti: ”Explicaţia vieţii sociale constă…în arătarea felului în care virtualităţile devin realităţi sociale, în lămurirea chipului în care ceea ce e posibil prin împrejurări devine existent efectiv, real, în faptă”…---De o profunzime neobişnuită sunt … ideile lui Mircea Vulcănescu în privinţa celor două categorii de cadre din acelaşi sistem: De o parte, cadrele sociale, transcendente, exterioare realităţii sociale, reprezentând influenţa factorilor naturali şi biologici. De altă parte, cadrele imanente vieţii sociale, constituite de înrâurirea manifestărilor sociale, însele asupra altor manifestări sociale, exprimând prin urmare modul de auto-condiţionare a vieţii sociale prin ea însăşi, de autodeterminare”.--- De unde concluzia, valabilă …până astăzi: “Viaţa socială nu se prezintă…ca un obiect inert, supus cauzalităţii mecanice a împrejurărilor exterioare. Ea se înfăţişează ca o totalitate dotată cu o putere de reacţiune proprie la influenţa acestor împrejurări.--- De unde, un mod de reacţiune specială a vieţii sociale care corespunde fiecărui mod de influenţă cauzală. Influenţei naturale, societatea îi opune, prin manifestările ei, o reacţiune antropologică, al cărei sens este cultura. ---- Influenţei biologice, societatea îi opune o reacţie selectivă, sau contra-selectivă. Propriei sale influenţe psihologice, societatea îi opune o reacţie nouă: individualizarea. Iar influenţei tradiţionale a trecutului îi opune inovaţia. De aici rezultă un al treilea fapt important , şi anume, că înţelegerea cauzalităţii în sociologie are o dimensiune nouă, faţă de ideea de cauzalitate întrebuinţată în ştiinţele naturii.(subl. în orig.) ----Admiţând această forţă de autodeterminare, problema explicaţiei sociologice promovată de Mircea Vulcănescu , ca arhetip social, nu mai poate rămâne în domeniul strict al explicaţiei mecanice prin cauze exterioare, ci trebuie să aibă recurs la un determinism finalist, la o înţelegere dinamică, prin scopuri, prin motive .---- Am redat , aşadar, părţi din textul elaborat de Traian Herseni ca prezentare a contribuţiei lui Mircea Vulcănescu în domeniul sociologiei, pentru lucrarea” Sociologia, 1970, în cadrul colecţiei” Istoria ştiinţelor în România. Editura Academiei Române.
---- Aş mai releva referirea la existenţialismul antropologic vulcănescian şi la spiritul de dăruire pentru promovarea valorilor româneşti şi universale,a lui Mircea Vulcănescu, pe care o realizează Mihai Şora, în eseul “ Despre Mircea Vulcănescu”, redând textual: “E de-a dreptul uluitor cât de vastă era cuprinderea a ceea ce ştia până-n străfunduri şi cât de precisă era organizarea a ceea ce apucă să comunice, fie că vorbea despre tomism şi augustinism sau despre eros şi logos în gândirea creştină, fie despre arhitectura sonoră a compoziţiilor lui Bach şi despre muzicalitatea catedralelor gotice .Sau despre altceva. “
--- În acelaşi context, de data aceasta , asupra istoricului aspectelor cunoaşterii epistemologice a problematicilor sociale umane, vă ofer domniilor voastre posibilitatea de a releva, în comunicările anunţate, etapele de reflexii sociologice, cu rol determinant în evoluţia socială, în condiţionarea socială a cunoaşterii, acele elemente de construcţie sociologică, printre care existenţialismul antropologic , pe care Mircea Vulcănescu le stăpânea cu multă siguranţă şi autoritate şi pentru care pentru a le promova a acceptat chiar şi răstignirea pe altarul tragic al societăţii .
Încercând , holistic, unitatea hegeliană intelect-raţiune, substanţa acestui colocviu cultural – sociologic, să zicem „Fides quaerens intellectum” , să vă mulţumesc, încă odată ,dumneavoastră, pentru participarea şi pentru contribţia substanţială la siguranţa reuşitei acestei reuniuni academice şi să ofer conducerea lucrărilor moderatorilor . Comunicările vor fi publicate în volum . ---- Gheorghe Apetroae, Sibiu, 2004, organizatorul Colocviului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu