EL, EMINESCU
Fruntea, boltă peste veacuri, o înclină visător,
să-şi revadă-n codrii, lacul, strălucirea în izvor,
pe azure văi de cuget... cu ochi negri- lini coboară
El, luceafăr al iubirii, printre nuferi să răsară,
să-i păstreze-n templul fiinţei: candelabre de rubin...
când pe harfele de unde... stele cad şi se aprind,
orgi selenice pe lucii, valuri risipte-n grind,
El, ecouri între clipe, le ascultă-n infinit!…
Cu luna se plimbă-n trestii, iar din cornul ei de- argint
îşi desfată nemurirea, dă luminii dor şi gând …
Tei, cu vis de-nflorire, ning miresme de amor,
din grădinile desmine, să-i culeagă Lunii, crini,
un buchet, eternitatea în lințoliul celestin:
arc de cer întru lumina celei mai pure lumini,
El, luceşte-n rostul lumii, spre trecut şi viitor!…
Gheorghe Apetroae Sibiu
Revista „Foaia Poporului”, nr. 6, ianuarie, 1993
Fruntea, boltă peste veacuri, o înclină visător,
să-şi revadă-n codrii, lacul, strălucirea în izvor,
pe azure văi de cuget... cu ochi negri- lini coboară
El, luceafăr al iubirii, printre nuferi să răsară,
să-i păstreze-n templul fiinţei: candelabre de rubin...
când pe harfele de unde... stele cad şi se aprind,
orgi selenice pe lucii, valuri risipte-n grind,
El, ecouri între clipe, le ascultă-n infinit!…
Cu luna se plimbă-n trestii, iar din cornul ei de- argint
îşi desfată nemurirea, dă luminii dor şi gând …
Tei, cu vis de-nflorire, ning miresme de amor,
din grădinile desmine, să-i culeagă Lunii, crini,
un buchet, eternitatea în lințoliul celestin:
arc de cer întru lumina celei mai pure lumini,
El, luceşte-n rostul lumii, spre trecut şi viitor!…
Gheorghe Apetroae Sibiu
Revista „Foaia Poporului”, nr. 6, ianuarie, 1993
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu