GHEORGHE APETROAE -SIBIU
ELEGII ÎN IMAGINI
CÂNTECUL LUI CRISTOFOR”, 20
DOR DE NEMĂRGINIRE
La Porto Santo, în castelul prins
sub grele nesfârşite valuri,
care loveau în zid barbare ,
se înmulţea, în schimb, în prinţ,
un dor aprins de alte ţărmuri,
de-o insula bogată-n perle,
şi în vesmânt de aur, stele,
un celestin din neştiut cuprins
Cimpangu - pe apus de zare,
deschis în cer şi în ocean,
în crezul lui curând pornit
spre locuri, la alt ţărm de mare …
apusul e-n porfirul zilei,
adânc scăldat e-n vreri cuprinsul
de andaluze, tăinuite Indii
şi-atrăgătoare temple japoneze
cu care Toscanelli , florentinul,
din frageda copilărie-i înflorise
visul, creştea-n dorinţa lui
de zborul serii balerine -
cuvânt din valuri de lumină
rostiri regale, de-mplinire!...
Şi-atât cât largul îl îndeamnă,
pe drumul marilor corăbii,
în prinţ, iubirea -i de Felippa
cu-atât pălea în dor de ape,
în valuri reci, de despărţire...
Cuvântul ei , sfânt în Levant,
acum derivă -n aventură,
prea lesne devenise cioburi…,
…nemărginirea, ne-nceputul,
ecouri, altui ţărm de aur,
pe prinţ, a le primi, îl cheamă....
G.A.S.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu