Despre lirica poetei Linda Maria Baros
Se obsevă din parcurgerea textului versificat, înserat pe site-ul personal al poetei Linda Maria Baros că această poetă concepe facil serii de instantanee lirice care dau bine curentului mallarmist. Structura versificaţiei este ermetică şi preţioasă , rigidă , până la extrem şi sugerează magismul, până la sadism : ” am sa-mi smulg inima din piept,/ am s-o crestez cu dinţii/ şi am s-o presar cu sare taiată la târnacop”… Răzvrătirea poetei Linda Maria Baros, absolutizând aspecte existenţiale relevate în versurile de pe bordul site-ului său are, în schimb, cu părere multă părere de rău spun, şi am în vedere cotaţia înaltă de care beneficiază această poetă şi pe care nu aş vrea să o alterez câtuşi de puţin, semnificaţii primare, de prea puţină reflexivitate!…Pentru că inima configurată filosofic şi cum este abordată în poemul său, acest organ ontologic vital , chiar şi poetei, acum membru titular cu multă cinste în Academia Franceză “Mallarme” asigură vitalitatea biologică şi apoi cea spiritual ontică şi nu poate fi desprinsă şi aruncată din primul plan, cel existential, în cel de al doilea plan , cel spiritual- metafizic, chiar şi printr-o semantică metaforică. Acest organ, din păcate, vital, smulgându-şi-l şi aruncându-şi-l, declanşează , cum ştie orice muritor, o limită existenţială, iar dincolo de aceasta, totul este hazard şi un superflu…Iar, mai departe…, totul devine şi se afundă pleonastic în derizoriu evenimenţial... Şi, dacă tot vrea şă-şi arunce inima şi insistă, cum se vede în poemul său, “ - ca pe o piatra de moară am s-o arunc! -“ , să nu aibe credinţa această poetă că va putea zdrobi, tot printr-o metaforă forţată, nepotrivită, vreodată : “ tibia si peroneul farâmite!”... Va trebui, dar, să lucreze încă mult Linda Maria Baros cu tehnica liricii postmoderniste în Academia “Mallarme” pentru ca, " aruncându-şi inima", poezia sa să ajungă şi să rămână în inimă altora !…Îi doresc succes!.. Gheorghe Apetroae Sibiu
Se obsevă din parcurgerea textului versificat, înserat pe site-ul personal al poetei Linda Maria Baros că această poetă concepe facil serii de instantanee lirice care dau bine curentului mallarmist. Structura versificaţiei este ermetică şi preţioasă , rigidă , până la extrem şi sugerează magismul, până la sadism : ” am sa-mi smulg inima din piept,/ am s-o crestez cu dinţii/ şi am s-o presar cu sare taiată la târnacop”… Răzvrătirea poetei Linda Maria Baros, absolutizând aspecte existenţiale relevate în versurile de pe bordul site-ului său are, în schimb, cu părere multă părere de rău spun, şi am în vedere cotaţia înaltă de care beneficiază această poetă şi pe care nu aş vrea să o alterez câtuşi de puţin, semnificaţii primare, de prea puţină reflexivitate!…Pentru că inima configurată filosofic şi cum este abordată în poemul său, acest organ ontologic vital , chiar şi poetei, acum membru titular cu multă cinste în Academia Franceză “Mallarme” asigură vitalitatea biologică şi apoi cea spiritual ontică şi nu poate fi desprinsă şi aruncată din primul plan, cel existential, în cel de al doilea plan , cel spiritual- metafizic, chiar şi printr-o semantică metaforică. Acest organ, din păcate, vital, smulgându-şi-l şi aruncându-şi-l, declanşează , cum ştie orice muritor, o limită existenţială, iar dincolo de aceasta, totul este hazard şi un superflu…Iar, mai departe…, totul devine şi se afundă pleonastic în derizoriu evenimenţial... Şi, dacă tot vrea şă-şi arunce inima şi insistă, cum se vede în poemul său, “ - ca pe o piatra de moară am s-o arunc! -“ , să nu aibe credinţa această poetă că va putea zdrobi, tot printr-o metaforă forţată, nepotrivită, vreodată : “ tibia si peroneul farâmite!”... Va trebui, dar, să lucreze încă mult Linda Maria Baros cu tehnica liricii postmoderniste în Academia “Mallarme” pentru ca, " aruncându-şi inima", poezia sa să ajungă şi să rămână în inimă altora !…Îi doresc succes!.. Gheorghe Apetroae Sibiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu