Literatura "Primele poeme" , Gheorghe Apetroae Sibiu

PRIMELE POEME

Cuvântul ţi l-ai dantelat
dorinţe pure în magia tainelor...
primele poeme le-ai scris
în vers cu ritm alert,slobozit
din năbuirea pâraielor ,
din încăierarea pe cer a norilor
şi din rugăciunile vernale
în crâng , în cântecul filomelei,
violină la trecere, tăcerea,
spiritul luminii sincere,
cuprins în dans de fulgere!…

Ţi l-ai colorat ca pe apele
înveselite de zâmbetul Lunii
luminându-le cum faţa cadânei,
căzută în fără de lege;
ca umbra ei pe zăpezile văii,
lângă bărbat, nepăsătoare ...
L-ai dăltuit bătându-l cu flacăra stelei
în vuietul pâraielor
pe valsul verdelui fluorin,  grav,
sub austrul primăverii ,
o boare travertină,
păru-i despletit Ofeliei de Rimbaud!...

Ai învăţat cântecul de la îngeri,
dansând oriental cu baiaderele
serile din veri la Crucea satului ,
pe troparul liturgic...
Să treci, ai reluat la petreceri
de la silf, melodica furtunii…
slava glasului din cerul păsărilor ,
până în amurg,
în zbaterea ne-începutului...
Din albastrul cris al munţilor
acoperiţi deseori de neguri,
ai deşirat , tot pentru unirea
în rugă, bemolii tunetelor...

Ai scris primele poeme
îmbătat de Narcis , în amor
atins de Pegasul alizeelor ,
în înfloririle timpurii ,
sedus de privirile selene,
de sânii de anatas dezgoliţi,
însângeraţi ,în vioiciune,
inima-ţi în salturi,înrourând-o
fecioarele caste pe uliţe…
Şi câte minţii tale de atunci,
în poeme, epoci le-ai veşnicit...

până şi libertatea râvnită a mării!…